Facebook-ul provoacă depresie. Care sunt factorii care alimentează această problemă

Cu cât oamenii petrec mai mult timp pe Facebook, cu atât este mai mare riscul de a suferi de depresie, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Tehnologică Nanyang.

Studiul online realizat în Singapore a început în 2016 cu 1.240 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani. În cei trei ani de studiu, mulţi dintre participanţi au renunţat din mai multe motive, doar 355 de răspunsuri fiind valabile pentru a fi studiate, potrivit StraitsTimes.

• De ce o pagină de pe Wikipedia a fost blocată pentru editare
• Test de cultură generală. Ce este mai mare decât un terabyte?

Autorii studiului sunt profesorul Edson C. Tandoc Jr. şi Zhang Hao Goh, care fac parte din Centrul NTU pentru Integritatea Informaţională şi Internet sau In-Cube.

Studiul lor a constatat, de asemenea, că utilizarea intensă a Facebook a declanşat niveluri mai ridicate de invidie, ceea ce a condus apoi la sentimente de depresie.

„Teoria rangurilor sociale spune că ne comparăm social, ceea ce este ceva de care nu putem scăpa deoarece este modul în care vedem propria noastră identitate socială. Dar acest proces de comparaţie ne poate dezamăgi atunci când vedem pe cineva care are mai multe resurse decât noi”, a spus prof. Tandoc, directorul In-Cube.

Studiul NTU face referire la o cercetare similară care a implicat 736 de studenţi din Statele Unite, la care profesorul Tandoc a contribuit. Studiul din SUA a constatat că utilizarea pasivă a Facebook, cum ar fi vizualizarea fotografiilor unui prieten sau parcurgerea ştirilor de pe platformă, ar putea duce la depresie în cazul persoanelor invidioase.

Niveluri ridicate de depresie

Cu toate acestea, nu s-a observat nicio diferenţă semnificativă între utilizarea pasivă a Facebook şi postarea activă pe platformă în rândul rezidenţilor din Singapore, a spus prof. Tandoc.

În timp ce participanţii mai tineri şi mai educaţi din Singapore au raportat niveluri mai ridicate de utilizare a Facebook şi de depresie, prof. Tandoc a spus că impactul vârstei şi al nivelurilor de educaţie a fost secundar.

În studiul NTU, participanţii cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani au petrecut zilnic în medie aproximativ două ore şi jumătate pe Facebook.

„Când vedem partea bună a altor oameni, simţim presiunea de a fi mai bogaţi, mai frumoşi, mai de succes şi de a avea mai mulţi urmăritori”, a spus consilierul Edmund Chong de la serviciul de consiliere online Talk Your Heart Out.

Conştiinţa de sine, a adăugat el, este primul pas în reducerea impactului negativ al reţelelor de socializare, potrivit Mediafax. „Când suntem conştienţi de motivaţia, de factorii declanşatori, de aprecierile, antipatiile şi de intenţia noastră de a folosi social media, suntem mai puţin afectaţi de acestea”.

„Trebuie să ne reamintim în permanenţă că suntem într-un fel asemănători cu toţi ceilalţi de pe reţelele sociale. Chiar şi în familiile fericite pot exista discuţii, probleme sau resentimente”.