Cercetătorii au transferat o proteină umană în plante. Ce au obţinut

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În fiecare an, aproximativ 9 milioane de oameni din lume mor din cauza foametei, număr mai mare decât decesele cauzate de SIDA, malarie şi tuberculoză.

Pentru a putea hrăni populaţia lumii, care este în creştere, într-un mod durabil, cercetătorii din China şi SUA ar fi găsit o soluţie inteligentă, sub formă de culturi supradimensionate.

Transplantarea unei proteine ​​umane, care stimulează creşterea, în culturile agricole, poate genera plante mai mari şi mai dese, sporind producţia cu 50%, potrivit noului studiu din Nature Biotechnology.

Deși rezultatele sunt promiţătoare, experţii spun că trebuie făcute mai multe cercetări pentru a testa capacitatea lor agricolă.

„Credem că aceasta este o strategie foarte bună pentru a ne proiecta culturile”, spune autorul studiului Guifang Jia, biolog chimist la Universitatea Peking din Beijing. Dar admite că „această lucrare este un studiu iniţial”. Ea doreşte să efectueze multe teste de urmărire, inclusiv evaluări de siguranţă, înainte ca produsele ieşite din comun ale echipei să ajungă pe mesele consumatorilor obişnuiţi.

„A fost o idee îndrăzneaţă şi bizară”

Proteina responsabilă de creşterea extraordinară a plantelor este masa grasă umană şi proteina asociată obezităţii, numită FTO. Potrivit cercetătorilor, FTO acţionează ca un comutator principal de pornire care accelerează producţia de proteine ​​pe mai multe lanţuri ARN, potrivit SmithsonianMag.

Mai mulţi autori ai studiului au petrecut un deceniu înţelegând rolul FTO la om. Cercetătorii s-au întrebat ce s-ar întâmpla dacă această proteină de stimulare a creşterii care vizează ARN ar funcţiona şi la plante, potrivit Mediafax.

„A fost o idee îndrăzneaţă şi bizară”, spune autorul studiului Chuan He, chimist la Universitatea din Chicago. Corpul uman produce zeci de mii de proteine, iar primul pe care grupul său l-a încercat în plante a fost FTO. „Ca să fiu sincer, ne aşteptam la efecte catastrofale”.

Plantele nu au o proteină asemănătoare cu FTO, a afirmat He. Chimistul crede că în faţa unei proteine ​​străine, plantelor le lipseşte orice control şi echilibru pentru a atenua consecinţele, oricare ar fi acestea. Spre surprinderea cercetătorilor, FTO nu ucide şi nu strică planta. În schimb, forţează plantele să facă exact opusul: să crească.

Echipa experimentează şi alte proteine ​​non-vegetale

Cercetătorii au implantat gena FTO umană în genomul culturilor de orez, permiţând plantelor să preia şi să producă singure această moleculă umană. În seră, culturile modificate genetic au produs de trei ori mai mult orez decât plantele obişnuite. Crescute pe câmpurile din Beijing, plantele de orez au fost cu 50% mai grele şi mai productive. Aceeaşi modificare genetică a crescut şi tuberculii plantelor de cartof. Plantele cu FTO au crescut cu rădăcini mai lungi, au prezentat niveluri mai ridicate de fotosinteză şi au fost mai rezistente la secete.

Fiecare tip de plantă modificată de cercetători, inclusiv iarba şi copacii, a crescut mai repede şi mai mare.

Echipa experimentează şi alte proteine ​​non-vegetale. Până în prezent, au încercat şi o altă variantă, dar nu au văzut aceleaşi creşteri ale randamentului recoltei ca în cazul proteinei FTO. „Bănuiesc că nu vor funcţiona”, spune He despre alte proteine. „Cred că FTO este foarte specială”.