Cu ce temeri am rămas după pandemia de COVID-19

De la începutul pandemiei de COVID a crescut numărul persoanelor care suferă de forme mai uşoare sau mai grave de agorafobie sau enochlofobie, scrie revista Business Magazin.

Dacă înainte de pandemie exista o anumită prevalenţă a tulburărilor de anxietate generate de frica de a ieşi în spaţii deschise, după debutul pandemiei s-a adăugat acest element de frică de contaminare care a afectat mai ales expunerea în spaţiile închise (magazine, bănci, instituţii unde se stă la coadă)”, explică Beatrice Popescu, psihoterapeut al Clinicii Bellanima din Bucureşti.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Pentru a delimita termenii, psihoterapeutul defineşte agoraphobia ca fiind teama de a fi singur în anumite situaţii sau locuri, mai ales în locuri publice, care nu pot fi părăsite imediat. Mai există însă şi enochlofobia, adică frica intensă de mulţimi, care conduce la evitarea lor.

Iar media şi dezvoltarea diverselor platforme sociale amplifică şi întreţin starea de nesiguranţă, mai spune specialistul.

Oamenii încearcă să controleze reacţiile corpului sau minţii

,Multă lume este nesigură, înfricoşată, iar dacă această frică ajunge să îţi perturbe viaţa, să nu faci anumite lucruri, atunci trebuie să faci o autoanaliză sau să mergi la psiholog”, spune Elvira Bădiu, psihoterapeut autorizat în psihoterapie comportamentală.

Atacul de panică este o stare des experimentată de persoanele care au teamă de mulţime. În plus, comportamentul de evitare al spaţiilor cu mulţi oameni este un alt mod prin care se manifestă această frică. ,,Cei cu atacuri de panică spun că au fost mai întâi la cardiolog pentru că simt că le creşte pulsul, că le bate tare inima, că au stări de agitaţie, ameţeală chiar şi dificultatea de a respira. Aceste stări de atacuri de panică sunt personalizate la fiecare persoană”, explică şi Elvira Bădiu, psihoterapeut autorizat în psihoterapie comportamentală.

Oamenii încearcă să controleze reacţiile corpului sau ale minţii, însă, în cazul unor stări care se repetă pe o perioadă mai mare de timp, problemele nerezolvate cu ajutorul unui specialist se pot agrava.

Şi pentru că nu există un tipar al oamenilor afectaţi de teama de mulţime, cei care se confruntă cu această problemă trebuie să apeleze la un psiholog, potrivit Mediafax.

,,Această stare netratată poate aduce şi depresie, este stadiul cel mai avansat. Multă lume este nesigură, înfricoşată, iar dacă această frică ajunge să îţi perturbe viaţa, să nu faci anumite lucruri, atunci trebuie să faci o autoanaliză sau să mergi la psiholog”, precizeaza Elvira Bădiu.

Specialiştii au diverse metode la dispoziţie pentru a reuşi, alături de clienţi, să îi determine pe oamenii afectaţi de teama de mulţime să iasă din cercul vicios în care au intrat după o perioadă incertă, aşa cum nu au mai trăit, odată cu venirea pandemiei.

,,În psihoterapie se evaluează modalităţile de coping anterioare, se evaluează intensitatea cogniţiilor generatoare de astfel de emoţii puternice şi se încearcă restructurarea cognitivă, cu focus pe evaluarea pericolului real, nu a celui imaginar. Uneori pericolul perceput (imaginat) este mai mare decât cel real, iar persoana are senzaţia falsă că nu îi poate face faţă, în timp ce adevărul ar putea fi foarte diferit”, a mai spus Beatrice Popescu.

Din datele Ziarului Financiar, unu din cinci pacienţi din clinicile private avea anul trecut programare la psiholog. Consultaţiile psihologice au crescut cu până la 40% în rândul primilor trei operatori privaţi de sănătate după primele luni de pandemie, lucru care arată nevoia din piaţă.