Sistemul de învățământ nu este adaptat la meseriile viitorului

Sistemul educațional nu este adaptat pentru meseriile viitorului și nu îți dezvoltă aptitudinile necesare pentru acestea, consideră aproape 72 % dintre elevii intervievați în cadrul sondajului realizat de Asociația INACO.

Mai mult, peste jumătate dintre aceștia, mai exact 62.8%, nu se regăsesc profesând meseriile viitorului și consideră că problemele principale sunt programa și calitatea informațiilor pe care le primesc în școală. Aproape 15 % consideră că școala a integrat foarte bine educația digitală, în timp ce 70% cred că nu au dobândit competențele digitale necesare pentru viitoarea piață a muncii. Puțini elevi însă (13.3%) acuză un nivel slab de pregătire al profesorilor.

• Gripa aviară s-ar putea răspândi la vacile din toată lumea, avertizează OMS
• Ce sfaturi a dat un preot creat cu Inteligență Artificială?

Sondajul mai arată și că doi din trei elevi nu au dificultăți majore de adaptare la condițiile pe care le presupune educația online, iar majoritatea elevilor consideră că abilitățile lor de studiu și de învățare nu au fost afectate (64,8%). Prezența fizică este considerată de peste jumătate dintre elevi ca fiind cea mai eficientă formă de învățare, mai mult de un elev din trei spune că și-a pierdut motivația de a învăța în mediul online, iar patru din cinci elevi au raportat probleme de comunicare cu profesorii în școala online.

Sistemul de învățământ nu este adaptat pentru meseriile viitorului

Sunt informații care reies din sondajul ,,Vocea copiilor cu privire la meseriile viitorului”, dedicat elevilor din clasele V-XII, parte a proiectului „Viitorul văzut prin ochii copiilor Sectorului 3 în ediția a V-a a Ghidului Meseriilor Viitorului”, finanțat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local.

Creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spațial, pilot comercial spațial, jurist specialist în dreptul roboților sau în etica geneticii, lucrător la uzinele de energie neconvențională (solară / eoliană / ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizațional (Corporate Disrupter), profesor virtual, family technologist (o persoană care cunoaște foarte bine tehnologiile asistive existente și ia decizii corecte în contextul unei familii care îmbătrânește), manager evenimente sporturi electronice, inginer și designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supraviețuire în condiții extreme, sunt doar câteva dintre profesiile viitorului la mare căutare acum și în viitorul imediat pe care Ghidul Meseriilor Viitorului le prezintă, împreună cu abilitățile și profilul psihologic necesare unor astfel de meserii inovatoare. O secțiune specială este dedicată abilităților de bază pentru viață, care pot ajuta în condiții grele, uneori extreme, generate de perturbări geoclimatice, criza de apă, război.

O criză de personal

Criza de personal în multe domenii a dus la automatizarea tot mai multor sectoare – armată, agricultură, medicină, ospitalitate, poliție. Apar tot mai mulți roboți polițiști, roboții chelneri, roboți agricoli, roboții-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboții militari inteligenți prezenți deja pe câmpurile de luptă – Statele Unite, China și Israelul sunt lideri mondiali în folosirea lor pe teren.

Ghidul prezintă trei dintre cele mai robotizate fabrici din România (Fabrica de porțelan IPEC – cea mai robotizată fabrică din România și cea mai robotizată fabrică de porțelan din lume), Uzina Dacia Renault de la Mioveni și fabrica Arctic 4.0 de la Ulmi, judeţul Dâmboviţa.