Scrisoarea lui Mihai Eminescu adresată prietenului său Chibici, expusă publicului în premieră

Pentru prima dată, scrisoarea lui Mihai Eminescu adresată prietenului său Chibici, aflată în prezent în patrimoniul Muzeului Prima Școală Românească, va fi expusă publicului în original, duminică, la un eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale.

Primăria Brașov și Banca de Cultură Apollonia așteaptă publicul la un eveniment special, dedicat zilei lui Mihai Eminescu și Zilei Culturii Naționale. Pentru prima dată, scrisoarea lui Mihai Eminescu adresată prietenului său Chibici, aflată în prezent în patrimoniul Muzeului Prima Școală Românească, va fi expusă publicului în original.

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

Potrivit unui comunicat al Primăriei Brașov, din Dobling, Viena, Eminescu i-a scris prietenului său în perioada în care era internat într-un spital privat „de alienați“, cum el însuși povestește, pentru care cheltuielile erau suportate probabil chiar de Titu Maiorescu.

Eminescu, aflat într-o stare fizică proastă

„Scrisoarea a fost trimisă în 12/24 ianuarie 1884, iar Eminescu mărturisește că deși boala intelectuală i-a trecut, se afla într-o stare fizică proastă, fiind slab, rău hrănit și plin de îngrijire asupra unui viitor care, de acum înainte, e fără îndoială mai nesigur decât oricând. În scrisoare, Eminescu îi cere amicului său să îi lămurească cine plătește pentru tratamentul său în clinică, tratament care îi pare fără niciun folos, își mărturisește neliniștea sufletească pentru starea în care se află și își exprimă dorința de a reveni cât mai curând în țară. Scrisoarea, transcrisă, a fost publicată pentru prima dată în volumul Opere Complecte, publicat în 1914 de Librăria Românească cu o prefață și un studiu introductiv de A.C. Cuza, dar nu a mai fost expusă până acum în original”, se arată în comunicat.

Vernisajul va avea loc de la ora 16.00.

La ora 15.00, oaspeții Băncii de Cultură vor avea ocazia să participe la turul ghidat al expoziției „Vechiul Brașov în grafica secolelor XIX-XX”, din Colecția Muzeului de Artă Brașov.

„Poetul Mihai Eminescu a vizitat orașul Brașov cu mai multe ocazii”

„Poetul Mihai Eminescu a vizitat orașul Brașov cu mai multe ocazii. La 14 ani, în 1864, el a însoțit trupa de teatru Fanny Tardini-Vlădicescu, care a pus în scenă piese în sala de festivități a Gimnaziului Andrei Șaguna, numit la vremea respectivă Școlile centrale române, iar Eminescu a jucat rolul ciobanului din piesa Răzvan și Vidra de B.P. Hașdeu. Un an mai târziu, trupa a revenit la Brașov, de această dată pentru spectacole prezentate în Sala Reduta din Cetatea Brașovului. Și în anii 1867-1868, Eminescu a ajuns din nou la Brașov cu trupa lui Mihai Pascali pentru mai multe spectacole în sala Reduta. Într-una dintre poeziile sale timpurii, îi dedică versuri profesorului său de la Cernăuți, Aron Pumnul (născut în Brașov), iar Bisericii Sfântul Nicolae din Șchei îi dedică poezia Învia-vor voievozii. Legătura poetului cu Brașovul a continuat și la maturitate, însă cu valențe diferite. Doctorul Constantin Popazu, născut în Șcheii Brașovului, a fost cel care l-a însoțit pe Mihai Eminescu la sanatoriul din Viena, în anul 1883”, mai arată reprezentanții primăriei.

Litografia „Cetatea Brașovului” de Johann Gott și fiul, realizată în 1872 după o fotografie de Carl Bömches (1837-1893), și una dintre imaginile pe care vizitatorii expoziției o vor putea vedea, reflectă Brașovul în perioada în care poetul Mihai Eminescu a avut primele sale contacte cu orașul.

Volumul de poezii al lui Mihai Eminescu ilustrat de pictorul și graficianul Casei Regale

Un alt moment special va fi prezentarea volumului de poezii al lui Mihai Eminescu, ilustrat de pictorul și graficianul Casei Regale, Aurel Bordenache, aflat în patrimoniul Bibliotecii Județene George Barițiu. Volumul de poezii este scos foarte rar și prezentat publicului, care de data aceasta îl va putea admira, atinge și răsfoi, cu mănuși speciale. Volumul a apărut în 1944 la Cartea Românească, sub îngrijirea lui Menny Toneghin, pentru care pictorul și graficianul Aurel Bordenache a realizat o sută cincizeci de desene în tuș. Albumul, aflat în colecția bibliotecii, face parte dintr-un tiraj limitat azi, din care s-au păstrat foarte puține exemplare, deoarece la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial depozitul Cartea Românească a fost bombardat și mare parte din exemplare au fost distruse. Momentul prezentării va include și o cercetare, în premieră, despre Aurel Bordenache, la ora 17.00.

Filmul „Cufărul lui Eminescu” (cu Ion Caramitru și acad. Alexandru Surdu), realizat de regizorul brașovean Cristian Radu Nema și Mimis Ravanis pe un scenariu de Bianca Beatrice Michi Nema, care va rula de la ora 18.00, este un documentar artistic care își propune să răspundă la întrebarea „Ce sunt caietele lui Eminescu?”. Filmul urmărește traiectoria cufărului de călătorie al lui Mihai Eminescu.