Cum au schimbat lumea cercetările în domeniul parfumurilor?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Este oare căutarea notelor de vârf perfecte responsabilă pentru unele dintre cele mai influente descoperiri științifice ale lumii? Un nou articol susține că cercetările în domeniul parfumurilor au stimulat eforturile științifice timp de peste un secol, dar contribuțiile acestora au fost trecute cu vederea din cauza stigmatizării parfumului drept un lux frivol și feminin.

Articolul a fost publicat în revista științifică Isis.

În articol, autoarea Galina Shyndriayeva demonstrează modul în care istoria producției de parfumuri clarifică și îmbogățește istoria inovației chimice și a dezvoltării industriale.

Cercetările în domeniul parfumurilor au modelat un secol de inovații științifice

Leopold Ružička, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1939, a fost onorat parțial datorită unei descoperiri făcute în timp ce lucra pentru un furnizor de parfumuri din Geneva: sinteza musconei, adică moscul artificial. Moscul, un ingredient vital în producția de parfumuri, era scump și laborios de obținut în formă naturală, deoarece implica vânarea cerbilor masculi din Rusia și regiunea Himalaya, necesitând până la cincizeci de glande pentru a genera un kilogram.

Ružička a reprodus substanța chimic prin identificarea unei structuri moleculare cu inele mari, sfidând teoriile predominante ale vremii privind compoziția atomică. Descoperirea nu a fost de mare valoare doar pentru M. Naef, angajatorul său, și pentru industria parfumurilor în general, dar a deschis și alte căi de cercetare științifică, „inclusiv studiul unor aranjamente de atomi nevăzute anterior în spațiu, noi tehnici de închidere a inelelor și identificarea altor molecule biologic importante cu o structură de inel mare, cum ar fi oxitocina”.

Parfumurile au „creat” poliesterul

Munca lui Ružička asupra musconei și studiul inelelor mari au deschis, de asemenea, calea pentru cercetări ulterioare realizate de omul de știință american Wallace H. Carothers, chimist la gigantul industrial DuPont. În timpul Primului Război Mondial, DuPont și alte industrii americane s-au extins considerabil, iar până la sfârșitul anilor 1920 și începutul anilor 1930, compania a profitat de această prosperitate pentru a-și diversifica deținerile și a dezvolta noi produse.

Deși Carothers nu era direct implicat în lucrările cu parfumuri, el și chimistul Julian W. Hill au folosit descoperirile lui Ružička despre inelele mari pentru a informa o nouă metodă de sinteză a polimerilor care, în cele din urmă, a dus la invenția nailonului și a poliesterului, explică Phys.org.

„Co-dezvoltarea cunoștințelor despre parfum și polimeri evidențiază ceea ce conducea cercetările lui Ružička și Carothers: investigarea unora dintre cele mai pertinente întrebări teoretice despre structura chimică la acea vreme”, scrie Shyndriayeva.

Semnificația neapreciată cu privire la cercetările în domeniul parfumurilor reflectă, notează Shyndriayeva, un dispreț mai general pentru studiul privind „complexul estetic-industrial”. Unii istorici, în special femei, au încercat să corecteze acest dezechilibru, orientându-și analiza asupra „importanței aspectului și atractivității ca atribute mobilizate pentru agende naționale și politice, ca componente esențiale pentru înțelegerea rasei, clasei și a genului”.

Articolul susține că povestea parfumurilor nu este doar o notă de subsol frivolă în istoria științei, ci se intersectează cu moștenirea războiului, cu structura moleculară și cu rețelele globale de comerț și dezvoltare. Studiul parfumurilor și al altor subiecte trivializate ar putea oferi o cercetare mai bogată și diversă a istoriei și ar deschide „noi căi pentru reflecție”.

Vă recomandăm să citiți și:

Care este legătura dintre hormonul de stres din timpul sarcinii și IQ-ul copilului?

Cum recunoști un psihopat după mișcările capului

Iată de ce durerile de cap declanșate de sex pot fi periculoase

Mit sau adevăr: durerile de cap cauzate de presiune înainte de o furtună sunt reale?