Cu cât au crescut cheltuielile cu salariile bugetarilor în primele luni ale acestui an?

Cu cele mai mici încasări din taxe din Uniunea Europeană, România are a patra cea mai mare cheltuială cu bugetarii ca alocare din totalul cheltuielilor guvernamentale.

Aşa cum arată evoluţia finanţelor publice la cinci luni din an, chel­tuiala bugetului cu salariile bugetarilor va sări de 150 mld. lei în 2024, chiar dacă, până la finalul anului, nu ar mai fi majorări de salarii în sectorul public. Spre comparaţie, acum 10 ani, în 2015, guvernul a cheltuit cu salariile bugetarilor 52 mld. lei.

Creşterea cheltuielilor de personal la 150 mld. lei din 2024 vine ca urmare a faptului că guvernul cheltuieşte mai mult decât şi-a bugetat cu aceste salarii şi, numai în ianuarie-mai 2024, plăţile pentru salariile bugetarilor au crescut cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Or, la final de 2023, când guvernul Ciolacu şi-a făcut socotelile pentru anul care urmează, cheltuielile de personal erau programate să crească cu 11%, adică dublu faţă de rata inflaţiei.

Cu cât au crescut cheltuielile cu salariile bugetarilor în primele luni ale acestui an?

Ce nu a prevăzut guvernul, cel puţin din punctul de vedere al bugetării, au fost creşterile de salarii din sistemul public care au urmat în 2024. Erau indicii încă din 2023, când sindicatele, care reprezentau sute de mii de angajaţi din Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii, spitale sau companii de stat, protestau, intrau în grevă sau ameninţau cu grevă pentru salarii mai mari. Într-un an în care electoratul este chemat la urne pentru toate alegerile posibile, guvernul a stins tensiunile din rândul angajaţilor bugetari, în număr total de 1,3 milioane, şi a aprobat majorări de salarii.

Astfel, cheltuielile au crescut cu un ritm aproape dublu faţă de bugetare şi, inevitabil, vor fi mai mari de 150 mld. lei în acest an.

Ca sumă, cheltuiala cu salariile angajaţilor din domeniul public este triplă în 2024 faţă de acum 10 ani. Este drept însă că, privită ca pondere în total cheltuieli, plata angajaţilor bugetari este doar cu un procent mai mare: 22,5%, faţă de 21,4%.

În perioada boomului 2017-2019, salariile bugetarilor ajunseseră la aproape 28% din totalul cheltuielilor statului, însă în anii de după pandemie mai multe categorii de bugetari au avut salariile îngheţate. Din 2022, dar mai ales în 2023 şi acum în 2024, salariile bugetarilor au crescut din nou mai repede decât cheltuielile totale ale bugetului şi mai repede decât PIB-ul.

Cum se situează România față de alte țări?

Prin comparaţie cu alte ţări europene, România se află pe locul patru în ceea ce priveşte cele mai mari cheltuieli de personal ca pondere în total cheltuieli bugetare, conform datelor din 2022 ale Fondului Monetar Internaţional (FMI). În faţă sunt Cipru, Malta şi Irlanda, care alocă peste 25-30% din cheltuieli pentru bugetari.

Problema României este însă povara cheltuielilor în raport cu veniturile. Pentru că România a adunat în 2022, cele mai recente date agregate ale Comisiei Europene, numai 28% din PIB ca venituri din taxe, impozite şi contribuţii, pe când media europeană este la 41%, iar alte ţări, precum Franţa sau Belgia colectează la buget din taxe şi impozite peste 45% din PIB. România a rămas şi în 2022 pe ultimul loc în Uniunea Europeană penultimul loc în teorie la acest capitol, înaintea Irlandei.

În practică, însă, Irlanda are un PIB umflat puternic de companiile din tehnologie care au sediul european în Dublin şi care distorsionează datele raportate la PIB.

În consecinţă, practic, cu cele mai mici încasări din taxe din Uniunea Europeană, România are a patra cea mai mare cheltuială cu bugetarii ca alocare din totalul cheltuielilor guvernamentale, iar procentul, cel puţin în 2024, este în creştere.