Deficiențe în apărarea Europei, descoperite de NATO

Liderii NATO au convenit anul trecut asupra unor planuri pentru cea mai mare revizuire din ultimele trei decenii a capacităților sale de apărare, pe fondul temerilor tot mai mari legate de agresiunea rusă. În culise, oficialii au analizat de atunci cerințele minime de apărare pentru realizarea acestor planuri, care au fost trimise guvernelor naționale în ultimele săptămâni, potrivit unui planificator militar, care a vorbit sub rezerva anonimatului, conform Reuters.

Cerințele minime detaliază deficiențele armatelor NATO în domenii-cheie, oferind o indicație aproximativă a numărului de miliarde de euro care ar putea costa remedierea acestora, a declarat planificatorul militar. NATO își propune să transforme aceste cerințe în obiective obligatorii pentru guverne pentru a asigura apărarea Europei până în toamna anului 2025, când va organiza o reuniune periodică a miniștrilor apărării.

Deficiențe în apărarea Europei

Reuters a discutat cu 12 oficiali militari și civili din Europa despre planurile clasificate, care au subliniat șase domenii pe care alianța celor 32 de națiuni le-a identificat ca fiind cele mai urgente de abordat.

Printre acestea se numără lipsa apărării antiaeriene și a rachetelor cu rază lungă de acțiune, a numărului de trupe, a munițiilor, a problemelor logistice și lipsa comunicațiilor digitale sigure pe câmpul de luptă, se arată în conversațiile cu oficialii NATO.

Oficialii au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta mai liber despre chestiuni de securitate. NATO nu a dat publicității o estimare a costurilor totale.

Dificultăți pentru NATO

Concluziile arată că NATO se confruntă cu dificultăți în atingerea obiectivelor sale într-un moment în care unitatea sa ar putea fi pusă la încercare de constrângerile bugetare în rândul membrilor europeni de rang înalt și de divergențele privind cât de dură ar trebui să fie poziția sa față de Rusia.

În mod crucial, alegerile prezidențiale americane din acest an au ridicat spectrul că puterea preeminentă a NATO ar putea fi condusă de un om critic la adresa alianței – fostul președinte Donald Trump – care a acuzat partenerii europeni că profită de sprijinul militar al SUA.

La summitul de la Washington din 9-11 iulie, unii responsabili politici europeni au recunoscut public că, indiferent de cine va câștiga alegerile din noiembrie, continentul va trebui să își majoreze cheltuielile militare.

„Trebuie să recunoaștem că pentru America, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, prioritatea se va îndrepta din ce în ce mai mult către Indo-Pacific, astfel încât națiunile europene din NATO trebuie să facă mai mult din munca grea”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, în marja summitului.

Ce cheltuieli sunt necesare?

Ca răspuns la întrebările Reuters, un oficial NATO a declarat că liderii alianței au convenit la Washington că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a remedia deficitele. Acesta a precizat că 23 de membri îndeplinesc în prezent cerința de mininum 2% sau o depășesc.

„Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, aliații europeni vor trebui să continue să își crească capacitățile de apărare, gradul de pregătire al forțelor și stocurile de muniție”, a declarat oficialul NATO.

NATO se află în cel mai înalt stadiu de alertă de după Războiul Rece, oficialii săi cei mai pesimiști, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius, avertizând că un atac al Rusiei la granițele sale ar putea avea loc în termen de cinci ani.

În timp ce economia rusă se află deja pe picior de război, guvernele europene s-ar putea confrunta cu rezistență dacă vor solicita mai mulți bani pentru cheltuielile de apărare de la contribuabilii care se resimt din cauza reducerii costului vieții pentru a se pregăti pentru un război care pare o perspectivă îndepărtată pentru mulți, spun analiștii.

„Ne putem aștepta să vedem o reacție politică de respingere, în special dacă politicienii încearcă să explice reducerile din alte părți prin creșterea bugetelor pentru apărare”, a declarat Eurointelligence, un serviciu de știri și analize axat pe UE, într-o notă din 12 iulie.