Generația Z, inadaptată în societatea actuală, dar și în câmpul muncii

Un studiu din 2024 scoate în evidență că aproximativ 29% dintre tinerii care fac parte din Generația Z, născuți în perioada 1997-2012, din România, nu vor să urmeze studii superioare, iar 20% dintre aceștia vor să devină antreprenori.

Crescuți, în mare măsură, în era digitală, tinerii dau dovadă de toleranță scăzută față de frustrare și monotonie, dovedindu-se incapabili, de cele mai multe ori, să interacționeze în afara spațiului virtual.

Importanța abilităților practice

Angi Ionescu, fondatoarea Clinicii The Mind, a discutat despre importanța abilităților practice în detrimentul cunoștințelor teoretice, considerând că tinerii trebuie să fie înzestrați cu diverse competențe precum adaptabilitatea, reziliența și capacitatea de a face față situațiilor neprevăzute.

Ea le recomandă, de asemenea, părinților să se concentreze pe dezvoltarea competențelor emoționale și sociale ale copiilor, avertizând asupra tendinței de victimizare excesivă care poate avea consecințe negative atât în viața personală, cât și în cea profesională.

Deși Generația Z a beneficiat de tehnologie încă de la naștere, Ionescu este de părere că aceasta ar putea să amplifice sentimentele de inadecvare și nevoia de validare, alimentând anxietatea și depresia.

Se propune, în egală măsură, crearea unei culturi organizaționale care să sprijine dezvoltarea personală și emoțională a tinerilor, care să contribuie la succesul pe termen lung al companiilor.