Muntele Everest este o anomalie în Himalaya, iar cercetătorii au aflat de ce

Deși sunt adevărați coloși, cele mai înalte vârfuri din Himalaya au înălțimi foarte apropiate, cu o singură excepție. Muntele Everest este o anomalie; acesta se ridică deasupra vecinilor săi cu sute de metri, iar cercetări recente au dezvăluit în sfârșit cauza acestei înălțimi neobișnuite.

Muntele Everest este o anomalie în Himalaya. Cu o altitudine impresionantă de 8.849 de metri, Everest (cunoscut sub numele de Chomolungma în tibetană sau Sagarmāthā în nepaleză) este cu 238 de metri mai înalt decât K2.

• Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului
• O navă spațială NASA de pe orbita planetei Marte s-a deconectat în mod misterios

Potrivit autorilor noului studiu, această discrepanță nu are sens în mod evident, „având în vedere uniformitatea relativă a tectonicii din Himalaya, care este caracterizată de vârfuri muntoase cu variabilitate locală la scară mică și condiții climatice și procese erozionale relativ uniforme.”

În consecință, următoarele patru cele mai înalte vârfuri după Everest sunt despărțite de o diferență totală de doar aproximativ 120 de metri. Dimensiunea extraordinară a Muntelui Everest pare, prin urmare, a fi o anomalie semnificativă, care, cred cercetătorii, poate fi explicată printr-o rețea de râuri aflate la altitudini mari, ce forțează vârful Everestului să se ridice cu câțiva milimetri pe an.

Muntele Everest este o anomalie

„Muntele Everest este un munte remarcabil, plin de mit și legendă, și continuă să crească. Cercetările noastre arată că, pe măsură ce sistemul fluvial din apropiere erodează mai adânc, pierderea de material determină ridicarea suplimentară a muntelui”, a declarat autorul studiului, Adam Smith.

Vinovatul pare să fie râul Arun, care trece pe lângă munte la est, înainte de a se uni cu râul mai mare Kosi. De-a lungul mileniilor, Arun a săpat o vale adâncă prin inima Himalayei, eliminând miliarde de tone de rocă.

Eroziunea unor asemenea cantități colosale de material a declanșat un proces numit compensare izostatică, prin care presiunea enormă a mantalei lichide a Pământului, care împinge în sus de sub scoarță, câștigă teren în fața greutății diminuate a solului. Acest proces, la rândul său, pare să alimenteze creșterea constantă a Everestului.

„Interacțiunea dintre eroziunea râului Arun și presiunea ascendentă a mantalei Pământului îi dă un impuls Muntelui Everest, ridicându-l mai sus decât ar fi în mod normal”, a explicat autorul studiului dr. Xu Han, citat de IFL Science.

Everestul crește cu 2 milimetri pe an

Calculând ratele de eroziune ale mai multor cursuri de apă din rețea, autorii studiului au descoperit că râul Arun s-a unit cu Kosi acum aproximativ 89.000 de ani. Această fuziune a crescut magnitudinea compensării izostatice, permițându-le unor cantități mai mari de pământ și sedimente să fie spălate în aval pe râul Kosi, un fenomen cunoscut sub numele de „drainage piracy”.

Ca rezultat, Everestul crește în prezent cu aproximativ 2 milimetri pe an, iar cercetătorii estimează că muntele a câștigat între 15 și 50 de metri în înălțime de când s-au unit cele două râuri. Alte vârfuri din regiune, cum ar fi Lhotse și Makalu, și-au ridicat, de asemenea, vârfurile datorită aceleiași compensări izostatice, urcând astfel pe locurile patru și cinci în clasamentul celor mai înalți munți, măsurați de la nivelul mării.

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Geoscience.

Vă recomandăm să citiți și:

O navă spațială a confirmat un fapt deja știut despre Pământ

Pământul ar fi avut un inel în urmă cu jumătate de miliard de ani

Pământul are o nouă „mini-Lună”! Până când va orbita în jurul planetei noastre?

„O gogoașă misterioasă”, descoperită în nucleul Pământului