Giuseppe Tornatore, regizorul care a restabilit cinematografia italiană

Giuseppe Tornatore (n.1956), care într-o carieră de peste 30 de ani și-a pus semnătura pe filme precum Malena (2000), Baaria (2009), The best offer (2013), este considerat unul dintre regizorii și scenariștii care au revigorat și restabilit cinematografia italiană în anii ’80, după epoca de aur din anii ’50 până în anii ’70 condusă de Federico Fellini și Luchino Visconti, fiind de asemenea cunoscut pentru abilitatea sa de a îmbina poveștile personale cu teme universale inserate în contexte culturale și istorice, ceea ce a rezonat foarte bine atât cu publicul italian, cât și cu cel internațional.

„Am știut de la o vârstă destul de fragedă că cinematografia va fi esențială pentru mine, deși în primii ani ai copilăriei o spuneam doar în glumă. Îmi plăcea să merg la cinema și, la fel ca toți ceilalți copii, atunci când sunt fascinați de un loc sau intrigați de profesia cuiva din mediul pe care îl iubesc, repetă că și lor le-ar plăcea să facă asta. Însă conștient de acest lucru am devenit când aveam 13-15 ani. Atunci mi-am dat seama că cinematograful poate însemna mai mult decât distracție. Ce reprezintă el pentru mine? Pentru mine, cinematograful este astăzi minunea a ceea ce fac. Și nu pot face decât asta și nimic altceva”. (Giuseppe Tornatore)

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

În 1990 a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun film cu pelicula Cinema Paradiso (1988), dramă care explorează viața lui Salvatore Di Vita, un regizor de film de succes care revine în Sicilia, orașul său natal, pentru a participa la funeraliile lui Alfredo, proiecționistul cinematografului local, narațiunea desfășurându-se prin flashback-uri din copilăria lui Salvatore, încă de pe atunci atins profund de pasiunea pentru cinema și prietenia sa cu Alfredo. Cinema Paradiso, care a primit inclusiv un Glob de Aur, un premiu Bafta pentru cel mai bun film străin și Marele Premiu al Juriului la Cannes, este situat pe locul 26 în clasamentul filmelor realizate în altă limbă decât engleza, în sondajul efectuat în 2018 de BBC, fiind inclus, de asemenea, în lista celor „1001 de filme pe care trebuie să le vezi înainte să mori”, editată de criticul de film și editorul Steven Schneider.

Născut la 27 mai 1956 în Bagheria, Sicilia, interesul lui Tornatore pentru expresia creativă a început la doar 16 ani, când a început să lucreze ca regizor de teatru. A fost, de asemenea, fotograf independent, după care a trecut la cinematografie, odată cu primul lui film Le minoranze etniche in Sicilia (Minoritățile etnice din Sicilia), un documentar premiat în cadrul Festivalului de la Salerno. A lucrat apoi pentru RAI înainte de a-și lansa primul lungmetraj, Il Camorrista, în 1985, fiind distins cu Panglica de Argint pentru cel mai bun regizor debutant.

Giuseppe Tornatore a fost inspirat de mentorul său, proiecționistul Mimmo Pintacuda – care a petrecut 50 de ani fotografiindu-și concetățenii din Bagheria – care a inspirat ulterior personajul Alfredo (jucat de actorul Philippe Noiret) din capodopera lui Tornatore Cinema Paradiso (1988). Din 1981 până în prezent, Tornatore a regizat 12 lungmetraje și 10 documentare, fără a mai menționa o producție prolifică ca producător, scenarist și editor de film.

Tornatore este renumit și pentru colaborarea constantă și de lungă durată pe care a avut-o cu Ennio Morricone (1928-2020), unul dintre cei mai buni compozitori de film din lume. Morricone a compus coloana sonoră a 10 din cele 12 filme ale lui Tornatore, iar în 2021, la un an după decesul orchestratorului, dirijorului, pianistului și compozitorului italian, Tornatore dedicându-i ultimul său film, Ennio, the Maestro (2021).

Tornatore a mai fost aclamat pentru The Legend of 1900 (1998), cu Tim Roth în rolul principal, filmul spunând povestea unui bebeluș găsit pe un transatlantic, care crește fără să pună niciodată piciorul pe uscat, ca adult devenind un muzician remarcabil la bordul vasului. În 2000, a regizat și co-scris scenariul pentru o altă capodoperă cinematografică a lui, Malèna, cu Monica Bellucci în rolul principal, în 2013 a regizat The Best Offer (2013), un thriller psihologic care îl prezintă pe Geoffrey Rush în rolul unui licitator de artă implicat, fără să realizeze că devine victima unor înșelăciuni, Baaria (din 2009) a fost o altă peliculă apreciată a lui, o epopee autobiografică plasată în orașul natal al lui Tornatore, Bagheria, regizorul reflectând asupra istoriei personale împletite cu schimbările sociale mai ample din Italia.

Malèna lui Tornatore, văzut de mulți ca o operă de artă a cinematografiei universale, a fost supus unei cenzuri semnificative în diferite țări, în special în Statele Unite și Regatul Unit. În vreme ce versiunea originală i a filmului durează aproximativ 108 minute, versiunile lansate în SUA și Marea Britanie au fost reduse la aproximativ 92 de minute. Principalul motiv pentru această cenzură provine din conținutul explicit al filmului, care include teme sexuale, nuditate și subiecte mature, ceea ce nu ar fi o noutate pentru publicul american, însă nuditatea personajului principal feminin, Malena, în prezența personajului principal masculin, Renato Amoroso, un băiat de doar 12 ani, și prezentarea Malènei ca obiect al dorinței și experiențelor cu judecata societății cauzate de frumusețea și senzualitatea tinerei au fost teme considerate de unii a fi nepotrivite sau ofensatoare.

Surse:

https://www.imdb.com/name/nm0868153/

https://www.theguardian.com/culture/2001/mar/05/artsfeatures1

Vă mai recomandăm să citiți și:

Bob Fosse, singurul regizor care a câștigat un Oscar, un Tony și un premiu Emmy. Mentorul actriței Melanie Griffith

Cine este Pablo Larrain, regizorul filmului „Maria”. Fiu de miniștri și strănepot a doi președinți chilieni

Jerry Zucker, regizorul Ghost, cea mai împrumutată casetă video din 1991. Filmele lui se numără printre cele mai bune comedii din toate timpurile

Jean Cocteau, poet francez, artist, regizor și dramaturg. „Poetul este un mincinos care spune mereu adevărul”