Psihologia riscului sau cum ajungi să îți asumi decizii fără să regreți ulterior (P)

Riscul face parte din viața fiecăruia dintre noi. Fie că vorbim despre schimbarea locului de muncă, investiții financiare sau decizii personale, ne confruntăm zilnic cu alegeri care implică un grad de incertitudine. Însă ceea ce diferă de la o persoană la alta este modul în care percepem și gestionăm acest risc. Unii oameni sunt mai predispuși să își asume decizii îndrăznețe, în timp ce alții preferă să rămână în zona de confort. Psihologia riscului ne ajută să înțelegem mecanismele din spatele acestor alegeri și să luăm decizii mai informate, fără regrete.

De ce unii oameni sunt mai dispuși să își asume riscuri?

• (P) Top 11 lichide și consumabile indispensabile pentru mașină iarna
• Daliile – flori spectaculoase cu istorie, varietate și adaptabilitate surprinzătoare (P)

Factori precum personalitatea, educația, experiențele de viață și cultura influențează modul în care evaluăm riscurile. De exemplu, studiile arată că persoanele extrovertite sunt mai înclinate să își asume riscuri chiar și în activități uzuale, deoarece sunt motivate de recompense și aventură. Pe de altă parte, cei care au experimentat eșecuri majore pot deveni mai prudenți, evitând riscurile pentru a nu retrăi momentele dificile.

În plus, nivelul de cunoaștere și informare joacă un rol determinant. Cu cât avem mai multe informații despre o situație, cu atât suntem mai capabili să analizăm riscurile într-un mod obiectiv. Acest lucru explică de ce profesioniștii din anumite domenii, precum investitorii sau antreprenorii, sunt mai confortabili în asumarea unor decizii care pentru alții par periculoase.

Cum să evaluezi un risc în mod corect

Pentru a lua decizii informate, trebuie să analizăm riscurile din mai multe perspective. Iată câteva strategii utile:

• Identifică riscurile posibile – Analizează toate variabilele care ar putea influența rezultatul deciziei tale.
• Evaluează impactul și probabilitatea – Cât de mare este riscul și cât de probabil este ca el să se materializeze? Dacă impactul este minor, atunci asumarea riscului poate fi justificată.
• Ia în calcul consecințele pe termen lung – O decizie poate părea benefică pe termen scurt, dar problematică pe termen lung. Gândește strategic.
• Caută sfatul unui expert – Consultarea unei persoane cu experiență în domeniul respectiv poate oferi o perspectivă obiectivă.
• Învață din greșeli – Chiar și atunci când deciziile nu duc la rezultatele dorite, fiecare experiență este o lecție valoroasă.

Regretul postdecizional: cum să îl eviți?

Una dintre cele mai mari temeri legate de asumarea riscurilor este regretul ulterior, potrivit The Decision Lab. Regretul apare adesea atunci când simțim că am făcut o alegere greșită sau că am pierdut o oportunitate mai bună. Pentru a reduce această senzație, este important să:

• Te bazezi pe informații concrete, nu doar pe emoții – Deciziile impulsive sunt cele mai susceptibile să fie regretate.
• Apreciezi procesul, nu doar rezultatul – Uneori, chiar dacă decizia luată nu aduce succesul dorit, experiența acumulată este valoroasă.
• Eviți comparațiile constante cu ceilalți – Fiecare persoană are un parcurs diferit, iar alegerile potrivite pentru unii pot să nu fie ideale pentru tine.
• Îți asumi responsabilitatea pentru deciziile tale – În loc să cauți vinovați sau să te gândești la „ce-ar fi fost dacă…”, concentrează-te pe ce poți face mai bine data viitoare.

Foto: Pexels