Singurele țări din Europa care își doresc să aibă armate fără emisii

Din 30 de țări europene analizate, doar Austria și Slovenia și-au stabilit o dată pentru ca armatele lor să nu mai emită gaze cu efect de seră. Restul continentului pare să ignore problema, deși se pregătește pentru o nouă cursă a înarmărilor.

Doar o treime dintre aceste țări calculează câte emisii produc armatele lor. Germania, Olanda, Grecia și Marea Britanie spun că „contribuie” la obiectivele naționale de reducere a emisiilor, dar nu și-au stabilit ținte concrete pentru sectorul militar, relatează The Guardian.

• De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
• Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie

Cercetătorii estimează că armatele lumii sunt responsabile pentru 5,5% din emisiile globale – mai mult decât aviația civilă, dar mai puțin decât industria oțelului. Problema e că tratatele internaționale nu obligă guvernele să raporteze aceste emisii militare.

„Obiectivul nostru principal rămâne menținerea păcii

„Obiectivul nostru principal rămâne menținerea păcii. Protecția climei nu trebuie să se facă în detrimentul performanței sistemelor de armament”, a declarat un purtător de cuvânt german, rezumând perfect dilema europeană.

Ironia este că schimbările climatice sunt considerate un risc grav pentru securitatea Europei, dar sectorul care ar trebui să ne protejeze evită să își asume responsabilitatea pentru propriile emisii.

Unele țări încearcă compromisuri ciudate: Belgia vrea infrastructură neutră climatic până în 2040, dar nu zice nimic despre tancuri și avioane. Portugalia promite neutralitate doar pentru „ctivitățile de sprijin”, recunoscând că înlocuirea armamentului e „mposibilă economic”.

Cheltuielile militare europene au crescut cu 17% anul trecut, ajungând la 693 miliarde de dolari. Reînarmarea, accelerată de războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul american, riscă să facă și mai dificilă decarbonizarea armatelor. Austria, care vrea neutralitate climatică până în 2040, recunoaște că a făcut progrese la clădiri – panouri solare, pompe de căldură – dar „reducerea emisiilor în mobilitatea militară rămâne o provocare majoră”.

Activiștii avertizează că sectorul militar rămâne mult în urmă față de alte domenii ale economiei la capitolul reducerii emisiilor. Provocarea pentru Europa e să se apere fără să distrugă și mai mult planeta pe care o protejează.