Cum va fi afectată economia globală dacă Iranul blochează Strâmtoarea Ormuz

Specialiștii analizează posibilitatea ca Iranul să închidă Strâmtoarea Ormuz ca răspuns la potențiale atacuri americane asupra instalațiilor sale nucleare.

Decizia ar avea consecințe dramatice asupra economiei mondiale, având în vedere că prin această cale îngustă din Golful Persic tranzitează 20% din petrolul și gazele mondiale.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Strâmtoarea, cu o lățime de doar 33 km în punctul cel mai îngust, transportă zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol în valoare de 600 de miliarde de dolari anual. Prin ea trece producția din Iran, Irak, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, conform BBC.

Iranul ar putea bloca traficul prin amplasarea de mine

Blocarea acestui coridor ar lovi dur economiile asiatice. China, care cumpără 90% din exporturile iraniene de petrol, s-ar confrunta cu costuri majore de producție care s-ar răsfrânge asupra inflației globale. India importă prin strâmtoare jumătate din țițeiul și 60% din gazele naturale, Coreea de Sud 60% din petrolul brut, iar Japonia aproape trei sferturi.

Iranul ar putea bloca temporar traficul prin amplasarea de mine cu submarine și nave rapide, dar experții consideră că SUA și aliații ar restabili rapid fluxul prin mijloace militare, similar intervenției din anii 1980 în timpul „războiului tancurilor” Iran-Irak.

Țările din Golf au dezvoltat rute alternative

Secretarul de stat american Marco Rubio a catalogat o eventuală închidere drept „sinucidere economică” pentru Iran și i-a cerut Chinei să intervină diplomatic.

Analistul Vandana Hari consideră că Iranul „are puțin de câștigat și prea mult de pierdut” dintr-o astfel de acțiune.

Țările din Golf au dezvoltat rute alternative – Arabia Saudită prin conducta Est-Vest (5 milioane barili/zi), EAU prin conducta către Fujairah (1,5 milioane barili/zi), iar Iranul prin conducta Goreh-Jask (350.000 barili/zi). Totuși, aceste alternative pot transporta doar 15% din volumul actual al strâmtorii.