România, „pe podiumul” sărăciei în Uniunea Europeană. Copiii sunt cei mai afectați

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deși România produce și aruncă anual milioane de tone de alimente, țara rămâne pe podiumul sărăciei în Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată că peste 40% dintre copiii români sunt în risc de sărăcie, iar situația socială rămâne critică.

România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană la risc de sărăcie și excluziune socială, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Copiii sunt cei mai afectați: 41,5% trăiesc în condiții de vulnerabilitate, iar tinerii se confruntă cu lipsuri materiale și sociale severe.

• Criza gazului provocată de conflictul din Orientul Mijlociu obligă milioane de familii din Asia să gătească…
• „Beta Mum”, noul trend în parenting: mamele renunță la control

Paradoxal, în același timp, România se află printre țările care aruncă cea mai mare cantitate de mâncare, deși mulți cetățeni merg la culcare flămânzi.

Copiii sunt cei mai afectați de sărăcie în România

În acest context, Banca pentru Alimente Cluj atrage atenția asupra dezechilibrului grav dintre surplusul de alimente și nivelul ridicat al sărăciei. Organizația colectează produse alimentare de la companii și le redirecționează către copii, vârstnici și familii vulnerabile din patru județe. În 2024, în aceste zone au fost salvate de la risipă aproape 1.500 de tone de alimente, transformate în peste 2,9 milioane de porții de mâncare.

„Problema nu poate fi rezolvată doar cu intervenții punctuale. Este nevoie de politici publice coerente, prevenție și investiții reale în educație, sănătate și sprijin social”, arată Andreea Bobiș, vicepreședintele executiv al organizației, într-un comunicat de presă.

Printre cauzele structurale ale sărăciei, organizația menționează inflația ridicată (cea mai mare din UE), veniturile mici și lipsa de oportunități de muncă, precum și o infrastructură slabă pentru redistribuirea resurselor.

Autoritățile, companiile și fiecare cetățean pot contribui: prin reducerea risipei, donarea alimentelor în surplus, susținerea organizațiilor din teren sau promovarea cauzei în comunitate.

„Fiecare verigă trebuie să-și joace rolul. Surplusul alimentar nu este o problemă, ci o resursă care poate salva vieți”, mai spune Andreea Bobiș.