Primul hibrid uman din lume? O fosilă străveche îi uimește pe oamenii de știință

O echipă internațională de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv și de la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică a descoperit cea mai veche dovadă că neanderthalienii și Homo sapiens au stabilit conexiuni strânse, atât sociale, cât și biologice.

Studiul lor se concentrează pe scheletul unui copil de cinci ani, descoperit acum aproape un secol în Peștera Skhul de pe Muntele Carmel.

• Boris Weisfeiler, dispariția misterioasă a unui matematician
• Cum a devenit Otto von Bismarck „cancelarul de fier” al Germaniei

Fosila, datând de acum aproximativ 140.000 de ani, este cel mai vechi exemplu cunoscut de om care prezintă un amestec de trăsături atât de la neanderthalieni, cât și de la Homo sapiens. Timp de decenii, aceste grupuri au fost considerate specii complet separate.

Proiectul a fost condus de profesorul Israel Hershkovitz de la Facultatea de Medicină și Științe ale Sănătății Gray a Universității din Tel Aviv și de Anne Dambricourt-Malassé de la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică. Rezultatele au fost publicate în revista l’Anthropologie.

„Această descoperire dezvăluie cea mai veche fosilă umană cunoscută, care prezintă trăsături morfologice ale ambelor grupuri umane, care până de curând erau considerate două specii umane separate. Studiul actual arată că scheletul copilului de cinci ani este rezultatul unei infiltrări genetice continue a populației locale de neanderthalieni în populația de Homo sapiens”, indică echipa.

Descoperirea fosilei contestă cronologia evoluției umane

„Studiile genetice din ultimul deceniu au arătat că aceste două grupuri au făcut schimb de gene,” explică profesorul Hershkovitz. „Chiar și astăzi, la 40.000 de ani după dispariția ultimilor neanderthalieni, o parte din genomul nostru – 2 până la 6 la sută – este de origine neanderthaliană. Dar aceste schimburi genetice au avut loc mult mai târziu, între 60.000 și 40.000 de ani în urmă.

„Aici, avem de-a face cu o fosilă umană veche de 140.000 de ani. În studiul nostru, arătăm cum craniul copilului, care în forma sa generală seamănă cu cel al lui Homo sapiens are un sistem de alimentare cu sânge intracranian, un maxilar inferior și o structură a urechii interne tipice neanderthalienilor.”

Timp de mulți ani, neanderthalienii au fost considerați un grup care a evoluat în Europa, migrând spre teritoriul Israelului abia acum aproximativ 70.000 de ani, în urma înaintării ghețarilor europeni. Într-un studiu revoluționar din 2021, publicat în revista Science, profesorul Hershkovitz și colegii săi au arătat că neanderthalieni timpurii au trăit pe teritoriul Israelului încă de acum 400.000 de ani.

O parte din genomul nostru este de origine neanderthaliană

Acest tip uman, pe care profesorul Hershkovitz l-a numit „Homo Nesher Ramla” (după situl arheologic de lângă fabrica Nesher Ramla unde a fost găsit), s-a întâlnit cu grupuri de Homo sapiens care au început să părăsească Africa acum aproximativ 200.000 de ani și, conform descoperirilor studiului actual, s-au încrucișat cu aceștia.

Cercetătorii au efectuat o serie de teste avansate asupra fosilei. Mai întâi, au scanat craniul și maxilarul folosind tehnologia micro-CT la Institutul de Antropologie al Familiei Shmunis de la Universitatea din Tel Aviv, creând un model tridimensional precis din scanări, scrie SciTechdaily.

Acest lucru le-a permis să realizeze o analiză morfologică complexă a structurilor anatomice (inclusiv structuri invizibile, cum ar fi urechea internă) și să le compare cu diverse populații de hominizi. Pentru a studia structura vaselor de sânge din jurul creierului, au creat, de asemenea, o reconstrucție 3D precisă a interiorului craniului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Dieta neobișnuită a neanderthalienilor. De unde și-o procurau?

Chiar și neanderthalienii de acum 60.000 de ani aveau propriile tradiții culinare

Acum 130.000 de ani, neanderthalienii refoloseau oasele de leu de peșteră drept „unelte multifuncționale”

Neanderthalienii au suferit un colaps catastrofal în urmă cu 110.000 de ani