Coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice, incluse în Muzeul Obiectelor Culturale Furate

Coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice de aur, de valoare inestimabilă, încă nerecuperate, au fost incluse în Muzeul Obiectelor Culturale Furate, lansat de UNESCO, a anunțat Ministerul Culturii.

Ministrul Culturii, András István Demeter, participă în aceste zile la Conferința Mondiacult, organizată de UNESCO și găzduită în Spania.

• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman
• Marile companii de Inteligență Artificială sunt „mai puțin reglementate decât restaurantele”

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, evenimentul reunește peste 100 de miniștri ai culturii, 3.000 de participanți din 165 de țări și peste 100 de organizații neguvernamentale.

„Cultura nu este un accesoriu al dezvoltării”

Tema centrală a ediției din acest an este consolidarea rolului culturii în arhitectura globală a dezvoltării durabile.

„Cultura nu este un accesoriu al dezvoltării, ci unul dintre pilonii săi fundamentali. De la educație și protecția patrimoniului, la industriile creative și dialogul intercultural, cultura oferă resurse esențiale pentru societăți reziliente și prospere. România se alătură statelor care susțin cu fermitate recunoașterea explicită a culturii ca obiectiv independent în viitoarea agendă globală de dezvoltare”, a subliniat ministrul András István Demeter.

Un moment important al conferinței a fost lansarea, de către UNESCO, a Muzeului Obiectelor Culturale Furate, un spațiu virtual interactiv care atrage atenția asupra traficului ilicit de bunuri culturale și asupra patrimoniului dispărut.

„Fiecare obiect cultural pierdut reprezintă o rană în memoria unui popor”

În cadrul acestui proiect au fost incluse și obiecte din patrimoniul cultural românesc – coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice de aur, de valoare inestimabilă, încă nerecuperate.

„Fiecare obiect cultural pierdut reprezintă o rană în memoria unui popor. Este esențial ca aceste cazuri să fie vizibile la nivel internațional pentru a menține cooperarea necesară recuperării lor. Patrimoniul nostru nu este doar o moștenire națională, ci parte a patrimoniului cultural universal”, a declarat ministrul Culturii.

În cadrul sesiunii dedicate drepturilor culturale, ministrul András István Demeter a transmis că recunoașterea libertății artistice și consolidarea statutului artistului sunt esențiale pentru garantarea diversității de expresie culturală.

România a adoptat recent Statutul Lucrătorului Cultural, care introduce un cadru juridic și fiscal unitar, cu condiții de muncă echitabile și mecanisme de protecție socială.

Ce provocări există la momentul actual?

Ministrul a precizat că provocarea actuală este implementarea atentă, în consultare cu sectorul cultural, pentru a asigura eficiența și durabilitatea acestei măsuri. Tot în acest cadru, a fost subliniată necesitatea integrării mass-mediei în ecosistemul cultural:

„Pentru ca drepturile culturale să fie pe deplin garantate, mass-media trebuie să stea alături de sectoarele creative sub umbrela comună a culturii. Numai astfel putem construi un spațiu public rezilient, unde creația, informația și participarea cetățenilor se sprijină reciproc”, a spus ministrul.

Totodată, România a prezentat inițiativele derulate pentru consolidarea guvernanței culturale prin măsuri concrete, precum formarea a peste 2.000 de experți în dezvoltare durabilă în administrația publică și integrarea culturii în implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă.

În marja conferinței, ministrul András István Demeter a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Serbia, Nikola Selaković. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării culturale bilaterale, precum și derularea de proiecte comune în domeniul patrimoniului, cercetării și schimburilor artistice. Cei doi miniștri au reliefat, totodată, rolul comunităților minoritare românești și sârbe ca punți de prietenie și elemente vii de legătură între cele două state.