Metoda inedită prin care cercetătorii vor să scape de țânțari

Cum vor oamenii de știință să scape de țânțari? În lupta împotriva bolilor transmise de țânțari, care ucid anual sute de mii de oameni, oamenii de știință au apelat la un aliat neașteptat: o ciupercă ce miroase a flori.

Cum s-au gândit cercetătorii să scape de țânțari? Profitând de atracția naturală a țânțarilor față de florile parfumate, o echipă internațională de cercetători a creat un nou tip de ciupercă Metarhizium, modificată genetic pentru a imita mirosul dulce al florilor și a atrage astfel insectele spre moarte.

• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre
• Secretul succesului s-ar putea ascunde în creier, arată o nouă cercetare

Inspirația a venit de la anumite specii de ciuperci care emit un compus numit longifolenă, o substanță cu miros floral ce atrage insectele. Cercetătorii au folosit această idee pentru a crea, practic, un „parfum letal” pentru țânțari, oferind o nouă speranță în combaterea malariei, a febrei dengue și a altor boli fatale pe care pesticidele clasice nu le mai pot controla.

Rezultatele lor au fost publicate în revista Nature Microbiology.

Care este metoda inedită prin care cercetătorii vor să scape de țânțari?

„Țânțarii au nevoie de flori, pentru că nectarul este o sursă esențială de hrană pentru ei, iar mirosul florilor îi atrage instinctiv. După ce am observat că unele ciuperci pot păcăli țânțarii imitând florile, ne-am gândit să amplificăm efectul, modificând ciupercile astfel încât să producă mai multă longifolenă. Este o substanță comună în natură, dar până acum nu se știa că atrage țânțarii. Natura ne-a oferit, practic, indiciul perfect pentru a descoperi ce funcționează împotriva lor”, a explicat Raymond St. Leger, profesor de entomologie la Universitatea din Maryland (SUA) și coautor al studiului.

Ciuperca parfumată este ușor de folosit: sporii sunt plasați într-un recipient (în interior sau exterior), de unde eliberează treptat longifolenă timp de câteva luni. Țânțarii atrași de miros intră în contact cu sporii, se infectează și mor în câteva zile. În experimentele de laborator, ciuperca a ucis între 90% și 100% dintre țânțari, chiar și în încăperi mari cu mirosuri concurente provenite de la oameni sau flori reale.

Deși letală pentru țânțari, ciuperca este complet inofensivă pentru oameni. Longifolena este folosită de mult timp în industria parfumurilor și are un istoric sigur, ceea ce face această metodă mult mai sigură decât pesticidele chimice. În plus, ciuperca și recipientele sunt concepute să vizeze exclusiv țânțarii, iar longifolena se descompune natural în mediu, scrie EurekAlert.

O metodă sigură și eficientă

Spre deosebire de substanțele chimice, la care țânțarii au dezvoltat rezistență, această metodă biologică este aproape imposibil de „păcălit”. „Dacă țânțarii ar evolua pentru a evita longifolena, ar însemna că ar înceta să mai răspundă la mirosul florilor, iar fără flori nu pot supraviețui”, spune St. Leger.

În plus, ciuperca este ieftin și simplu de produs, putând fi cultivată pe materiale banale, precum tărâțe de orez sau resturi de grâu. Această accesibilitate ar putea salva vieți în regiunile mai sărace ale lumii, unde bolile transmise de țânțari fac cele mai multe victime.

Pe măsură ce clima globală se încălzește, țânțarii purtători de boli tropicale încep să se răspândească și în alte zone, inclusiv în Statele Unite. „Țânțarii profită de felul în care schimbăm lumea”, avertizează St. Leger.

Echipa sa lucrează acum la teste la scară largă pentru obținerea aprobărilor necesare. „Poate că nu vom găsi o soluție universală, dar vrem să oferim cât mai multe instrumente flexibile și eficiente, pentru ca fiecare regiune să poată alege ce funcționează cel mai bine. Scopul final este simplu: să salvăm vieți”, a declarat St. Leger.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă invenție te avertizează în timp real dacă te-ai supraexpus la Soare

De ce mulți jucători profesioniști de fotbal dezvoltă osteoartrită?

Ce se întâmplă atunci când combini alcool cu Ozempic? Medicii sunt fascinați!

Oamenii de știință au observat, în premieră, „declanșatorul” bolii Parkinson