De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?

Anul 2025 a adus o evoluție favorabilă pe piața petrolului la nivel global, dar prețurile la pompă nu scad.

Pețul mediu al benzinei a ajuns în România la 7,36 lei pe litru pe 17 decembrie, cel mai scăzut nivel de după iulie 2025, când a fost atins un prag de 6,98 lei pe litru. La 1 august a fost consemnată o creștere a prețurilor, determinată de majorarea accizelor, de la 2,53 lei pe litru la 2,78 lei pe litru.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

În prezent, aproximativ 55% din prețul benzinei și 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de stat, respectiv TVA și accize.

Analistul XTB România, Radu Puiu, arată că, în pofida scăderii prețului barilului de petrol, este de așteptat ca prețurile la pompă să nu urmeze aceeași traiectorie.

Începutul anului viitor va aduce o nouă majorare a accizelor. Ministerul Finanțelor a anunțat că, de la 1 ianuarie, acciza pentru benzină va crește la 3,06 lei pe litru, iar pentru motorină la 2,80 lei pe litru, de la nivelul actual de 2,54 lei.

Aceste măsuri vor determina o scumpire suplimentară estimată la 30–40 de bani pe litru, aplicabilă încă din noaptea de Revelion, de la ora 00.00.

O scădere de aproximativ 20%

De la începutul acestui an, prețul barilului de petrol Brent, principalul etalon de referință la nivel global, a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, atingând un minim anual de 59,50 dolari pe baril în decembrie. Acest nivel este comparabil cu cel din aprilie și reprezintă, totodată, cel mai scăzut prag din ianuarie 2021, precizează analistul.

Presiunea asupra prețurilor este alimentată de creșterea producției de petrol atât din partea OPEC, cât și a Statelor Unite, într-un context în care costurile de rafinare scad sezonier. Rafinarea este, în general, mai ieftină în timpul iernii, ceea ce contribuie suplimentar la reducerea prețurilor combustibililor.

În plan geopolitic, evoluțiile legate de Venezuela și posibilitatea reintroducerii sancțiunilor americane împotriva Rusiei pot genera episoade de volatilitate pe termen scurt. Cu toate acestea, aceste elemente nu modifică fundamentele pieței și nu schimbă tendința generală de scădere, caracterizată de o stare de supravânzare.

La cât ar putea ajunge surplusul de petrol în 2026?

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că, în 2026, surplusul de petrol ar putea ajunge la până la 4 milioane de barili pe zi, ceea ce ar reprezenta cel mai mare și mai persistent excedent din ultimul deceniu. Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA) anticipează, la rândul său, un surplus important, de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. În acest context, sancțiunile impuse Venezuelei sau Rusiei au un impact limitat asupra echilibrului global al pieței, explică Radu Puiu.

Creșterea sezonieră a călătoriilor determină o cerere mai mare de benzină, în timp ce oferta rămâne relativ constantă, făcând din cerere principalul factor de influență pe termen scurt. Acest fenomen este explicat prin elasticitatea redusă a cererii pentru benzină. Fiind un bun esențial, cererea nu scade odată cu creșterea prețurilor, întrucât transportul rămâne indispensabil pentru majoritatea consumatorilor. Atâta timp cât vehiculele cu motoare pe combustibili fosili domină piața, consumatorii vor continua să suporte costuri mai ridicate.

Perspectivele indică menținerea unor prețuri scăzute ale combustibililor pe parcursul unei mari părți a anului 2026, pe fondul surplusului global de țiței. Un potențial acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea amplifica această tendință, prin reintrarea pe piața globală a unor volume suplimentare de petrol rusesc, mai adaugă Radu Puiu.