Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi

O anchetă BBC într-un spital din Pakistan scoate la suprafață practici inadmisibile, care au avut efect imediat asupra a sute de copii. Aceștia au fost infectați cu HIV din cauză că seringile erau refolosite.

Suntem în secolul XXI, dar practicile medievale nu au dispărut în totalitate în spitale. O investigație BBC sub acoperire scoate la iveală nereguli grave într-un spital guvernamental din Pakistan, aflat în centrul unui focar de HIV care a afectat sute de copii.

• Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

Dovezile indică reutilizarea seringilor și încălcări repetate ale normelor de siguranță (imaginile filmate sub acoperire arată cum pacienții erau injectați prin haine), în ciuda intervențiilor oficiale și a promisiunilor de reformă.

Cel puțin 331 de copii au fost testați pozitiv pentru HIV în orașul Taunsa, provincia Punjab, între noiembrie 2024 și octombrie 2025.

Mulți dintre ei ar fi contractat virusul în urma unor proceduri medicale de rutină efectuate la spitalul public THQ Taunsa.

Cazul lui Mohammed Amin, un băiat de opt ani care a murit la scurt timp după diagnosticare, ilustrează drama familiilor afectate.

Sora lui, Asma, în vârstă de 10 ani, a fost și ea infectată, iar familia suspectează utilizarea unor ace contaminate în timpul tratamentului.

Datele oficiale arată că, în peste jumătate dintre cazuri, modul de transmitere indicat este utilizarea acelor contaminate, în timp ce transmiterea de la mamă la copil a fost confirmată doar în foarte puține situații.

Deși autoritățile au anunțat măsuri încă din 2025, o investigație realizată pe parcursul a 32 de ore de filmare sub acoperire a surprins personalul medical reutilizând seringi și manipulând necorespunzător echipamentele.

În cel puțin 10 cazuri, seringile au fost refolosite pentru flacoane multidoză, iar în patru situații medicamentele din același recipient au fost administrate mai multor copii, crescând riscul de infectare.

De asemenea, personalul a fost filmat administrând injecții fără mănuși sterile în zeci de cazuri și manipulând deșeuri medicale fără protecție, încălcând toate regulile de control al infecțiilor.

Specialiștii avertizează că riscul de transmitere rămâne chiar și atunci când acul este schimbat, dacă corpul seringii este contaminat.

Conducerea actuală a spitalului respinge autenticitatea imaginilor sau susține că acestea ar fi fost realizate înainte de schimbarea managementului.

În același timp, autoritățile locale afirmă că nu există dovezi epidemiologice clare care să indice spitalul drept sursa focarului.

Totuși, un raport de inspecție realizat în aprilie 2025 de o misiune comună internațională a identificat aceleași probleme: practici de injectare nesigure, lipsa igienei mâinilor, reutilizarea echipamentelor și condiții precare în secțiile pediatrice.

Experții susțin că problema depășește un singur spital.

Pakistanul are una dintre cele mai ridicate rate de utilizare a injecțiilor din lume, multe dintre ele – inutile medical.

Presiunea pacienților și lipsa resurselor contribuie la practici riscante.

În spitalele publice, personalul trebuie să gestioneze resurse limitate, ceea ce poate duce la reutilizarea echipamentelor.

Lipsa medicamentelor și a materialelor sanitare este frecventă, iar pacienții sunt uneori nevoiți să-și aducă propriile tratamente.

Situația din Taunsa nu este singulară.

În 2019, un focar similar în orașul Ratodero a dus la infectarea a sute de copii, iar până în 2021 numărul acestora a ajuns la 1.500.

Alte cazuri recente au fost raportate și în Karachi, unde reutilizarea seringilor a fost confirmată oficial drept cauză a infectărilor.

Pentru copiii infectați, consecințele sunt dramatice.

Asma, una dintre victime, urmează un tratament pe viață și se confruntă cu stigmatizare socială. Alți copii evită să se joace cu ea, iar izolarea devine parte din viața de zi cu zi.

„Ce este în neregulă cu mine?”, își întreabă ea mama.

În ciuda suferinței, fetița spune că își dorește să devină medic, poate pentru a preveni tragedii similare.

Deși autoritățile susțin că au intervenit și au emis directive pentru prevenirea infecțiilor, dovezile arată că practicile periculoase persistă.

Cazul ridică semne de întrebare serioase despre siguranța sistemului medical și responsabilitatea instituțiilor, într-un context în care cele mai vulnerabile victime sunt copiii.