Durerile de cap, un semn că sistemul nostru nervos este „sabotat” de stresul de la muncă

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Tot mai mulți oameni încheie ziua de muncă obosiți și tensionați, cu mintea blocată în sarcini și griji. Agitația continuă a devenit atât de frecventă, încât mulți o consideră deja o normalitate a vieții profesionale moderne.

Totuși, această stare persistentă de agitație are consecințe asupra sănătății fizice, în special pentru persoanele predispuse la dureri de cap, arată ScienceAlert.

• Cel mai bun moment al zilei pentru decizii majore, conform științei
• Ce îi enervează cel mai mult pe pasageri în aeroporturi?

Stresul nu este în mod inerent dăunător. De fapt, atunci când este experimentat în reprize scurte, stresul poate fi benefic, sporind concentrarea, îmbunătățind performanța și pregătind organismul să facă față provocărilor, spune un neurolog.

Cu toate acestea, problemele apar atunci când stresul devine cronic și implacabil.

Sistemul nervos percepe și procesează atât stresul, cât și durerea. Construit pentru a fi extrem de adaptabil, acesta răspunde continuu la semnalele interne și la factorii externi, recalibrându-se constant pentru a menține echilibrul.

Atunci când creierul percepe continuu solicitări fără o recuperare adecvată, acesta menține organismul într-o stare prelungită de alertă.

În timpul acestor perioade de stres continuu, hormonii precum cortizolul și adrenalina rămân la niveluri ridicate.

În această stare de sensibilizare, semnalele care ar fi de obicei ignorate sau interpretate ca fiind minore pot începe să fie resimțite mult mai intens.

Această stare duce la o creștere a ritmului cardiac și la o tensiune musculară susținută, sistemul nervos trecând într-un mod continuu de luptă sau fugă.

În contextul durerilor de cap, această sensibilizare poate reduce pragul de durere, făcând mai ușoară apariția unei dureri de cap și mai dificilă oprirea acesteia.

În timp, această activare constantă poate perturba echilibrul natural al organismului și poate crea un mediu propice pentru apariția sau agravarea tulburărilor de cefalee.

Stresul cronic acționează atât ca factor declanșator, cât și ca factor de exacerbare a migrenelor.

Sistemul neurologic al persoanelor care suferă de migrene este comparativ mai receptiv la schimbările de mediu, inclusiv la variațiile în tiparele de somn, la mediul înconjurător, la fluctuațiile hormonale și la intensitatea stresului.

Aceasta înseamnă că expunerea persistentă la stres poate crește frecvența și severitatea episoadelor de migrenă.

În plus, tensiunea musculară la nivelul gâtului, umerilor și scalpului poate provoca, de asemenea, dureri de cap.