Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?

Structura apei, circulația marină, sedimentele, biodiversitatea, poluanții, resursele marine și schimbările climatice sunt strâns legate, iar cercetătorii avertizează că analizarea separată a acestor componente nu poate oferi o imagine completă asupra evoluției Mării Negre, transmite Autoritatea Națională pentru Cercetare – România.

Cum este „citită” Marea Neagră

Pentru a afla ce se întâmplă atât la suprafață, cât și în adâncuri, cercetătorii folosesc măsurători oceanografice, date obținute prin satelit, modele numerice și infrastructuri de monitorizare.

Informațiile permit urmărirea temperaturii și a circulației apei, a modificărilor ecosistemelor, a poluanților și a altor procese care au loc în bazin.

Unele schimbări nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se produc în adâncime, în sedimente sau chiar în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, efectuate pe perioade lungi. Din acest motiv, monitorizarea continuă este esențială pentru a înțelege modul în care se schimbă Marea Neagră și consecințele acestor transformări.

Cercetători din patru țări se reunesc la Constanța

Metodele prin care este studiată Marea Neagră vor fi analizate și în cadrul MARBLUE 2026, conferință internațională dedicată cercetării și dezvoltării durabile a bazinului, programată la Constanța în perioada 27-29 octombrie.

Evenimentul, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, INCD GeoEcoMar, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Mare Nostrum, va reuni cercetători din România, Bulgaria, Turcia și Marea Britanie.

Conferința va aborda șase domenii: oceanografie și monitorizare, biodiversitate și conservarea ecosistemelor, resurse marine, geologie și geoecologie, planificare spațială maritimă și management costier, precum și educație despre ocean.

„Cercetarea Mării Negre înseamnă și să urmărim schimbări care nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se pot produce în adâncime, în sedimente sau în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, pe perioade lungi. De aceea, monitorizarea continuă este una dintre condițiile pentru a înțelege cum se schimbă marea și pentru a evalua consecințele acestor schimbări”, potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare.

Pentru România, monitorizarea Mării Negre este importantă inclusiv pentru anticiparea unor schimbări care pot afecta ecosistemele, comunitățile, resursele și activitățile economice dependente de acest spațiu.