Scanările cerebrale ar putea explica de ce fețele generate artificial par „hiperreale”. Fețele generate de Inteligența Artificială (AI), cunoscute și sub numele de deepfake-uri, inundă tot mai mult internetul și sunt folosite frecvent în escrocherii, de la relații romantice false până la presupuse oportunități de investiții. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Florida (SUA) arată că fețele generate de AI pot părea chiar mai autentice decât fotografiile unor persoane reale.
Scanările cerebrale ar putea explica de ce fețele generate artificial par „hiperreale”. Fenomenul, numit „hiperrealism deepfake”, este asociat cu o activitate redusă într-o regiune a creierului implicată în identificarea informațiilor suspecte. În plus, persoanele în vârstă manifestă această tendință într-o măsură mai pronunțată.
„Fețele false sunt percepute ca fiind mai reale decât cele reale. De fapt, rezultatele sunt mai slabe decât dacă ai ghici la întâmplare, deoarece ești atras activ în direcția greșită”, a explicat Natalie Ebner, profesoară de psihologie la Universitatea din Florida și coordonatoarea studiului. Cercetătoarea a precizat că acest fenomen apare la adulții de toate vârstele, dar este mai accentuat în cazul persoanelor în vârstă.
Pentru cercetare, echipa a selectat 80 de imagini cu fețe umane, dintre care jumătate erau fotografii reale, iar celelalte erau generate de AI. Acestea i-au fost prezentate unui număr de 126 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 89 de ani, care au evaluat cât de autentice li se păreau imaginile în timp ce activitatea cerebrală le era monitorizată.
Cercetătorii au urmărit în special insula anterioară, o regiune situată în profunzimea creierului, aproximativ la nivelul tâmplelor. Aceasta funcționează ca un centru de legătură între mai multe regiuni cerebrale și contribuie la identificarea informațiilor importante sau potențial suspecte.
Atât participanții tineri, cât și cei în vârstă au considerat că fețele generate de AI sunt mai reale decât fotografiile autentice. Totuși, persoanele în vârstă au evaluat imaginile false ca fiind semnificativ mai realiste, demonstrând un bias mai puternic către hiperrealism.
Analiza scanărilor cerebrale a arătat că insula anterioară devenea mai puțin activă atunci când participanții priveau fețe generate artificial. Această reacție redusă ar putea explica de ce creierul nu doar că nu identifică semnalele suspecte, ci ajunge să perceapă imaginile false drept mai autentice. Potrivit lui Ebner, activitatea diminuată a acestei regiuni era direct asociată cu percepția fețelor artificiale ca fiind reale.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative între activitatea insulei anterioare la participanții tineri și cei în vârstă. Prin urmare, motivele pentru care persoanele în vârstă manifestă un bias mai puternic rămân neclare.
O posibilă explicație este modul în care Inteligența Artificială generează fețele. Acestea reprezintă adesea o medie a trăsăturilor mai multor persoane, ceea ce le face să semene cu un prototip familiar. „Atunci când faci media mai multor fețe, obții o imagine cu mai puține trăsături distinctive, mai atrăgătoare și mai apropiată de un prototip. Astfel, aceste fețe sunt mai ușor de procesat și mai plăcute”, a explicat Ebner, citată de TechXplore.
Instrumentele de detectare a imaginilor generate de AI pot ajuta la verificarea autenticității fotografiilor de pe internet, însă cercetătoarea consideră că informarea publicului despre biasul de hiperrealism ar putea fi și mai importantă. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele în vârstă, care sunt frecvent vizate de escrocherii în care infractorii folosesc identități false și imagini generate artificial. Mulți dintre cei vizați nici măcar nu știu că astfel de imagini există.
„Identificarea acestei posibile metode de înșelăciune este primul pas către prevenție. Putem începe prin a-i informa pe oameni că, atunci când ceva pare prea frumos ca să fie adevărat, ar trebui să se gândească de două ori înainte de a avea încredere”, a concluzionat cercetătoarea.
Studiul a fost publicat în revista Social Cognitive and Affective Neuroscience.
Un studiu dezvăluie efectele asupra funcțiilor cognitive ale expunerii la fluorul din apa potabilă
Angajații care folosesc AI ajung să lucreze mai mult timp în fiecare zi
Controlul emoțiilor umane, mai complex decât credeam. Un studiu amplu contestă o teorie consacrată
Cercetătorii au descoperit legătura dintre fibrele amiloide și fertilitate