Primul genocid din istoria umanitatii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Omul de Neanderthal
In anul 1856, in satul german Neanderthal, aflat la cativa kilometri de Dusseldorf, cativa localnici descopereau in timpul unor excavari o serie de oseminte ciudate ca aspect. Alertat, invatatorul din sat, Johann Carl Fuhlrott, avea sa isi da seama ca sta in fata uneia dintre cele mai mari descoperiri din istorie, o straveche specie de hominizi diferita de cea a noastra. Faptul era cu atat mai socant pentru oamenii de stiinta ai vremii, cu cat teoria evolutionista a lui Darwin avea sa fie publicata trei ani mai tarziu.

De fapt, primele urme ale oamenilor numiti de Neanderthal fusesera descoperite cu aproape 27 de ani mai devreme, in 1829, pe teritoriul Belgiei, si in 1848, in Gibraltar. Nimeni nu realizase insa pe atunci importanta covarsitoare a descoperirilor. Cu timpul, nu mai putin de 400 de ramasite ale unor indivizi apartinand aceleiasi specii aveau sa fie scoase la lumina , si odata cu ele, povestea incredibila a celui considerat in mod eronat stramosul umanitatii.

Testele efectuate asupra fosilelor si reconstituirea acestora aveau sa aduca un fata paleoantropologilor un individ perfect adaptat conditiilor climatice aspre din Europa preistorica. De altfel, Homo Neanderthaliensis a supravietuit timp de aproape 350.000 de ani, dezvoltand o cultura independenta de cea pe care avea sa o aduca omul modern. Descoperirile arheologice de pe tot cuprinsul Europei, pana in Caucaz si Orientul Apropiat, au demonstrat ca oamenii de Neanderthal erau capabili sa isi creeze arme, obiecte decorationale si de podoaba si practicau inhumarea celor morti. Nici un predecesor al celor doua specii, Neanderthal si Homo Sapiens, nu reusise sa atinga un asemenea stadiu de dezvoltare.

Nu se stie daca oamenii de Neanderthal foloseau un limbaj articulat, desi conformatia scheletica arata ca erau capabili sa vorbeasca. Ba mai mult, craniile acestor hominizi erau mult mai mari decat cele ale oamenilor moderni, concluzia normala fiind aceea ca si creierul acestora avea un volum mai mare decat in cazul lui Homo Sapiens. Oamenii de stiinta nu au putut insa afla care era complexitatea intelectuala a unui asemenea hominid si care erau functiile pe care le putea dezvolta un creier atat de mare.

Inaltimea medie a unui barbat neaderthalian era de circa 1,65 metri, la o greutate de aproximativ 90 de kilograme, in timp ce femeile se pare ca nu depaseau o talie de 1,50 metri. Nasul tesit si narile ample aratau ca acestia erau perfect adaptati climei aspre, putand sa inhaleze fara probleme aerul rece din timpul perioadelor glaciare.

Homo Sapiens
Homo Sapiens sau omul modern a aparut in Africa acum circa 200.000 de ani, descinzand, se pare, din Homo Erectus, specie care ar fi populat continentul african incepand de acum 1, 8 milioane de ani. Ipoteza este totusi una controversata, numerosi paleontologi neacceptand ideea acestei evolutii.

Omul a inceput sa paraseasca Africa acum circa 40.000 – 50.000 de ani, ocupand pe rand toate celelalte continente. Desi se credea ca America a fost ultima colonizata, primii oameni traversand din Siberia spre Alaska, si apoi spre centrul continentului acum circa 10.000 de ani, la sfarsitul ultimei mari glaciatiuni, o descoperire arheologica de senzatie, realizata in ultimii ani, a demonstrat ca Homo Sapiens a ajuns pe continentul american in urma cu peste 17.000 de ani. Dovada stau cele cateva varfuri de sulita realizate din silex descoperite in Statele Unite ale Americii, identice cu cele realizate in Europa acelor vremuri. Se pare ca oamenii au traversat Atlanticul in cautarea vanatului, fapt demostrat recent de observatoarele climatice, care au confirmat faptul ca acum 20.000-17.000 de ani, conditiile climatice aspre duceau la inghetarea completa a nordului oceanului Atlantic.

Primele continente colonizate de catre Homo Sapiens aveau sa fie Europa si Asia, asa numita Eurasia, desi cauzele acestei migratii nu sunt inca pe deplin cunoscute. Una dintre cele mai plauzibile teorii presupune deplasarea animalelor catre nord, deplasare datorata secetei prelungite din Africa si reducerea substantiala a rezervelor de apa. Omul ar fi urmat turmele de ierbivore ajungand astfel sa ocupe intreaga suprafata a planetei.
Conflictul dintre specii
Testele ADN efectuate la Universitatea din Munchen, in 1997, asupra ramasitelor unui neanderthalian au scos la iveala o informatie dezarmanta pentru toti cei care mai credeau in teoria darwinista a evolutiei. Omul de Neanderthal nu numai ca nu are nicio legatura genetica cu omul, dar este o specie cu totul si cu totul diferita. Conform legilor nescrise ale naturii, reprezentantii celor doua rase nu ar fi fost capabili sa interactioneze sexual si sa dea nastere unor hibrizi, asa cum sustinea una dintre teoriile paleontologice. Ba mai mult, Homo Sapiens si Homo Neanderthaliensis au evoluat separat, indiferent unul de altul, dezvoltand culturi cu valori asemanatoare in colturi diferite ale lumii.

Rezultatele analizelor antropologice si arheologice au fost de-a dreptul socante. Cele doua specii s-au ciocnit acum circa 40.000 de ani, perioada in care oamenii patrundeau in Europa, si au trait in acelasi areal timp de aproape zece milenii. Vetrele descoperite pe vechiul continent demonstreaza ca stramosii nostri au distrus complet intreaga populatie de neanderthalieni, fara a se feri de la a recurge la acte de canibalism.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca omul de Neanderthal nu este singura specie hominida pe care omul a distrus-o in tentativa sa de cucerire a planetei, Homo Sapiens lichidand si populatii restranse de urmasi ai lui Homo Erectus sau alte specii umane dezvoltate independent. Avea sa fie primul genocid din istoria umanitatii.