Bijuterii ale Romaniei in Patrimoniul UNESCO (I)

Pentru inceput, o scurta prezentare: UNESCO este Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura. Unul dintre obiectivele ei este acela de a identifica si proteja, in lumea intreaga, monumentele culturale si naturale care merita sa fie recunoscute ca fiind parte a patrimoniului comun al umanitatii. In 1972, UNESCO a adoptat Conventia pentru Protejarea Patrimoniului Mondial. De atunci, 183 de state au ratificat-o si mai bine de 850 de situri au fost inscrise pe lista obiecti¬velor de patrimoniu.
 
Romania a aderat la Conventia UNESCO in anul 1990 si, pana in acest moment, are sapte situri recunoscute: Delta Dunarii, bisericile fortificate din Transilvania (Calnic, Valea Viilor, Biertan, Saschiz, Darjiu, Viscri, Prejmer), Manastirea Hurezi, bisericile pictate din Moldova (Probota, Voronet, Humor, Moldovita, Arbore, Patrauti, Suceava), fortaretele dacice din Muntii Orastiei (Banita, Luncani-Piatra Rosie, Costesti Blidaru, Costesti Cetatuie, Sarmizegetusa Regia, Capalna), centrul istoric al Sighisoarei si bisericile de lemn din Maramures (Rogoz, Ieud-Deal, Poienile Izei, Plopis, Surdesti, Desesti, Budesti, Barsana).

Ne vom incepe pelerinajul printre nestematele noastre de patrimoniu mondial cu Manastirea Hurezi. Situata in satul Romanii de Jos, in ime¬diata apropiere a orasului Horezu (Valcea), manastirea este ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu. Ridicat intre anii 1690 si 1697, ansamblul monahal a fost extins,
de-a lungul secolelor, de egumenii manastirii. Despre ctitor, Enciclopedia Romaniei, alcatuita de Lucian Predescu si publicata de Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, la anul 1940, glasuieste astfel: „Domnia lui Brancoveanu, de 26 de ani, sustinuta cu o diplomatie rara intre turci, austrieci si rusi, a fost epoca de glorie cum Tara Romaneasca inainte nu avusese. Literatura si artele luasera o dezvoltare exceptionala. Cartile romanesti au inundat tot pamantul romanesc, precum cele tiparite in limbile tuturor ortodoxilor supusi
s-au raspandit in tot Orientul ortodox.

Milostenia lui Brancoveanu nu cunostea margini. Banii si daniile lui s-au revarsat la toate patriarhiile, episcopiile si manastirile ortodoxe ale Rasaritului. Stilul brancovenesc predomina in secolul al XVIII-lea in arhitectura, sculptura, pictura, aurarie si mobilier. Zideste biserici si manastiri intre care cea mai frumoasa e cea de la Hurez. (…) Diferitele curti si palate vestesc marirea lui Brancoveanu in interiorul tarii si departe in afara.“
De atata bine cat a facut, Brancoveanu a fost vandut turcilor de boierii Cantacuzinesti. Cum a sfarsit o domnie glorioasa aflam tot din Enciclopedia Romaniei: „Un aga veni pe ascuns la Bucuresti, mazili si ridica (23 martie 1714) pe Brancoveanu cu intreaga familie. A fost dus la Constantinopol, inchis si torturat in Sapte Turnuri; iar in 15 august 1714 fu decapitat cu cei trei fii ai sai si ginerele sau. Trupul lui Brancoveanu, aruncat in apele Bosforului, a fost adus la 1720, de sotia sa, Maria, si ingropat la biserica Sfantul Gheorghe cel Nou din Bucuresti.“ Astfel, cavoul pe care domnitorul si-l pregatise pentru odihna de veci in biserica mare a Manastirii Hurezi a ramas gol pana in zilele noastre, marturie a unuia dintre cele mai tragice destine din istoria Romaniei.
Manastirea Hurezi a functionat pana la anul 1872 cu obste de monahi, apoi a devenit de calugarite, asa cum se gaseste si acum. Astazi, la mai bine de 300 de ani de cand i s-a asezat piatra de temelie, Manastirea Hurezi este un model de referinta pentru ceea ce s-a impus in timp, prin frumusete si desavarsita armonie, a fi stilul brancovenesc.

Daca tot ati ajuns la Manastirea Hurezi, va sugeram sa mai vizitati cateva interesante obiective aflate la distante rezonabile. Astfel, pe Valea Oltului puteti poposi la Castrul roman Arutela sau va puteti abate pe la Muzeul Satului Valcean din comuna Bujoreni. La Costesti, va puteti plimba prin fascinanta rezervatie naturala a trovantilor, iar la Maldaresti intrebati de cele doua cule (Greceanu si Duca). Merita sa popositi si la Manastirile Govora, Dintr-un Lemn, Arnota, Bistrita, Polovragi sau Surpatele. Dincolo de frumusetea fiecarui loc in parte, calatoria in sine ofera bucuria de a strabate un peisaj de o frumusete unica.