„Maşina de citit gânduri” a cercetătorilor scoţieni, un pas înainte spre interfaţa creier-computer

Cercetătorii de la Universitatea din Glasgow au realizat un test
pe şase voluntari, cărora le-au arătat imagini cu oameni ce
afişează diferite emoţii – fericire, frică şi surprindere.

În anumite experienţe, o parte a imaginilor a fost acoperită
astfel încât să fie vizibili doar ochii şi buzele. Participanţii au
fost mai apoi rugati sa identifice emoţiile afişate în timp ce
electrozii ataşaţi pe scalp măsurau undele cerebrale ale
voluntarilor.

• Cele mai populare destinații în minivacanța de 1 mai și Paște
• O pisică a trecut prin aventura vieții după ce a fost trimisă din greșeală într-un colet

Cercetătorii au fost capabili să demonstreze că undele
cerebrale variază în funcţie de partea feţei la care privim. Undele
beta cu o valoare de 12 hertzi poartă informaţii referitoare la
ochi, în timp ce undele theta, cu o valoare de 4 hertzi, sunt
asociate cu partea gurii.

Informaţiile au fost codificate în funcţie de faza şi durata
undei cerebrale, şi mai puţin prin amplitudinea sau puterea ei.

Profesorul Philippe Schyns, cel care a condus studiul, a
declarat că „acest proces este ca unul de deblocare a unui canal de
televiziune care este codat: ştiam că există conţinut, dar nu
puteam să-l vedem. Acum putem face acest lucru”.

„Felul în care creierul codează informaţiile vizuale care ajută
la recunoaşterea feţelor a fost un mister pentru noi. În timp ce
suntem capabili să detectăm activitatea EEG din diferite zone
cerebrale în timpul executării unor actiuni, nu am ştiut ce fel de
informaţie este transmisă cu ajutorul aceste unde cerebrale”
continuă acesta.

„Ceea ce am făcut a fost să descoperim o cale de decodare a
undelor cerebrale şi de identificare a mesajelor purtate de
acestea” a adăugat el.

Profesorul Schyns a menţionat că studiul dezvăluie modul în care
creierul transformă diferite modele şi caracteristici vizuale în
diferite unde cerebrale.

„Procesul este asemănător cu cel al codării diferitelor
staţii radio în funcţie de frecvenţa dorită. Acest lucru are un
potenţial imens în dezvoltarea interfeţelor creier-calculator” a
subliniat Philippe Schyns.

Actualul studiu a fost publicat în Jurnalul Online Public
Library of Science Biology.

Sursa:
Daily Mail