Culoarea roşie ne măreşte viteza de reacţie şi forţa

„Roşul îmbunătăţeşte reacţiile noastre fizice deoarece
este perceput ca o reprezentare a unui pericol„, explică
co-autorul studiului Andrew Elliot, profesor de psihologie la
Universitatea din Rochester. „Oamenii se înroşesc atunci
când sunt supăraţi sau sunt pregătiţi de atac, astfel că am ajuns
cu timpul să fim extrem de atenţi la înroşirea altora şi la ceea ce
implică acest lucru„.

Ameninţările sunt ca o sabie cu două tăişuri: odată cu
mobilizarea energiei suplimentare, apar şi grijile, preocupările şi
distragerea de la anumite sarcini, efecte despre care se ştie că
epuizează resursele mentale.

• Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
• Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili

În cercetări anterioare ale culorilor, expunerea la culoarea
roşie s-a dovenit a fi contraproductivă în cazul sarcinilor mentale
şi motorii complexe: atleţii aflaţi în competiţie împotriva
unui oponent îmbrăcat în roşu au mai multe şanse de a pierde, iar
studenţii care sunt expuşi la culoarea roşie înaintea unui examen
au rezultate mai proaste.

„Culorile ne afectează în moduri diferite în funcţie de
context”, explică Elliot, a cărui cercetare a documentat modul în
care bărbaţii şi femeile sunt atrase inconştient de sexul opus
atunci când poartă culoarea roşie. „Aceste efecte ale culorilor se
află sub radarul conştiinţei noastre”.

Studiul a măsurat reacţiile studenţilor în urma a două
experimente. În primul caz, 30 de copii şi adolescenţi au ţinut
desfăcuţi nişte cârligi metalici. Înainte de această acţiune,
aceştia au citit cu voce tare numărul lor de participant scris cu
roşu sau cu gri. În cel de-al doilea caz, 46 de studenţi au strâns
cât au putut de tare un mâner, folosind mâna dominantă, atunci când
vedeau pe un ecran cuvântul „strânge!”. Cuvântul apărea pe ecran pe
un fond roşu, albastru sau gri.

În ambele cazuri, culoarea roşie a mărit atât forţa
participanţilor, cât şi viteza de reacţie a acestora.
Culorile folosite în studiu au avut o tonalitate precisă, nuanţa,
luminozitatea şi intensitatea cromatică au fost calculate astfel
încât fiecare reacţie a fost atribuită unei culori specifice.

„Numeroase studii de psihologie a culorii au fost efectuate fără
a ţine cont de aceste variabile independente, astfel încât
rezultatele au fost ambigue”, explică Elliot.

Studiul s-a axat în exclusivitate pe răspunsurile izomerice sau
fizic non-direcţionale, care permit cercetătorului să măsoare
energia participanţilor, nu şi comportamentul lor ce poate varia în
funcţie de individ şi de situaţie.

Sursa:
Futurity