Bacteriile ajută la restaurarea operelor de artă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Restauratori din Spania şi Italia au demonstrat cum operele de
artă pot fi curăţate rapid şi atent, cu ajutorul bacteriilor.

Până acum, metodele de restaurare includeau tratarea cu
substanţe chimice agresive sau eroziunea suprafeţei prin mijloace
mecanice, care puteau duce la deteriorare.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Colaborarea specialiştilor de la Institutul de Restaurare a
Patrimoniului (IRP) din cadrul Universităţii din Valencia, cu cei
care au restaurat picturile din Camposanto di Pisa, a început
atunci când cei de la IRP au încercat să restaureze picturile
murale din Biserica Santos Juanes. Aceste picturi au fost distruse
aproape în totalitate într-un incendiu din 1936, pentru ca apoi să
sufere o restaurare proastă în 1960. Cei de la IRP au încercat să
refacă picturile prin tehnici în urma cărora rămâneau fluorescenţe
saline, cruste albe prezente pe picturi, cauzate de acumularea
sărurilor cristalizate şi a unui lipici gelationos. Pentru a
investiga alte opţiuni, cercetătorii de la IRP au mers în Italia
pentru a afla mai multe despre munca de pionierat desfăşurată la
Camposanto di Pisa.

Sub îndrumarea microbiologului Gainluiggi Colalucci,
restauratorii de aici foloseau bacterii pentru a înlătura adezivul
întărit. Aceste bacterii sunt de tip Pseudomonas. Ele se hrănesc cu
eflorescenţe saline din arcadele în care se află picturile, şi
unde, în general, se adăpostesc porumbeii.

Mulţumită colaborării dintre cele 2 ţări, restauratorii au fost
capabili de a împărtaşi cele mai bune practici şi de a afla cum
funcţionează acestea pe diferite tipuri de pictură.

Deşi italienii foloseau vată pentru a aplica bacteriile,
spaniolii au dezvoltat o metodă proprie: un gel care acţionează pe
suprafaţă şi care împiedică umiditatea să pătrundă în material.
Pentru că această bacterie acţionează doar în zone umede, gelul
este lăsat să acţioneze doar o oră şi jumătate, timp destul pentru
curăţarea picturii.

Având în vedere că majoritatea operelor de artă din Europa au
fost întotdeauna fragile, această metodă este revoluţionară pentru
specialişti, ea asigurând menţinerea picturilor într-o stare cât se
poate de bună.

Sursa: Physorg