Adolescenţii care petrec mult timp pe Facebook devin mai empatici şi mai sociabili

Din ce în ce mai multe studii indică faptul că utilizarea pe scară largă a mesajelor text, a emailurilor şi a mesajelor de pe site-urile de socializare prezintă beneficii din punct de vedere social.

Mai multe cercetări recente au descoperit că o comunicare digitală poate conduce la prietenii mai bune, la mai multă onestitate, la un sentiment de intimitate în cadrul relaţiilor şi la un sentiment crescut de apartenenţă, în plus faţă de beneficiile practice pe care le au reţelele de socializare.

• Banii contează mai puțin decât credem pentru fericire, arată un studiu
• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?

Per ansamblu, noile tehnologii ajută la sporirea relaţiilor din lumea reală, susţine Nancy Baym, un profesor de comunicare de la Universitatea Kansas. Studiile au demonstrat că oamenii interacţionează cu cei mai apropiaţi prieteni cu ajutorul acestei tehnologii, menţinând astfel legătura strânsă dintre ei.

Unele cercetări demonstrează că tehnologiile bazate pe comunicare pot fi deosebit de utile pentru nişte oameni care sunt timizi sau care suferă de anxietate atunci când se află în compania multor persoane. Oamenii de ştiinţă s-au concentrat pe impactul psihologic pe care pe care îl are comunicarea digitală.

Într-un studiu realizat asupra studenţilor de la Universitatea New York, aceştia au fost rugaţi să se descrie drept anxioşi sau nu şi apoi au fost rugaţi să interacţioneze între ei în grupuri speciale de câte trei persoane. În primă fază, aceştia au avut o întâlnire faţă în faţă, după care a trebuit să poarte discuţii într-o cameră privată pe internet.

Cei care au susţinut că sunt anxioşi, au declarat că s-au simţit ruşinaţi în cadrul întâlnirilor faţă în faţă, dar au simţit un grad mai mare de confort atunci când au participat la discuţii online.

În cadrul unui alt studiu au luat parte persoane cu un grad de anxietate ridicat şi scăzut. Aceştia au fost rugaţi să interacţioneze în grupuri pe patru, atât pe internet, cât şi faţă în faţă. S-a demonstrat astfel că persoanele anxioase au luat decizii şi au condus grupul în cazul discuţiilor online, pe când cei relaxaţi au fost liderii discuţiilor faţă în faţă.

Larry Rosen a studiat în mod special empatia, deoarece aceasta este comunicată în mod obişnuit prin expresiile faciale şi limbajul trupului. Cercetătorii au studiat zeci de pagini personale de pe reţeaua socială Facebook, căutând comentarii ale persoanelor şi răspunsurile pe care acestea le-au primit, în încercarea de a înţelege sentimentele care au stat la baza acelor mesaje.

S-a demonstrat astfel că empatia a putut fi transmisă prin intermediul comunicării scrise. Acest lucru i-a făcut pe cercetători să studieze modul în care este exprimată empatia în viaţa reală.

Într-un studiu prezentat recent de American Psychological Association au fost intervievate 1.283 de persoane având o vârstă cuprinsă între 18 şi 30 de ani. Aceştia au fost nevoiţi să declare cât timp petrec pe internet şi gradul de empatie pe care îl simt faţă de prietenii lor atât în mediul virtual, cât şi în cel real.

Bazându-se pe rapoartele participanţilor, cercetătorii au descoperit că utilizatorii au exprimat o cantitate semnificativă de empatie şi în mediile online. Cu cât studenţii petrec mai mult timp pe Facebook, cu atât vor exprima mai multă empatie şi în viaţa reală, au descoperit cercetătorii.

Comunicarea digitală pare să susţină sentimentul de identitate din cadrul unui grup, declară Nicole Ellison, un profesor specialist în telecomunicaţii, studiul informaţiei şi mass-media din cadrul Universităţii de Stat Michigan. Studenţii care au raportat o stimă personală redusă şi care utilizează frecvent reţeaua de socializare Facebook au declarat că se simt parte a comunităţii Michigan State, faţă de cei care au o stimă personală redusă, dar care nu utilizează atât de des site-ul de socializare. Studiul a fost efectuat de Nicole Ellison, iar lucrarea a fost publicată în jurnalul Computer-Mediated Communication.

Unele dintre aspectele negative ale comunicării digitale, precum folosirea acesteia în scopul intimidării, nu sunt atât de răspândite, au descoperit cercetătorii. În timp ce mesajele agresive de pe site-urile de socializare reprezintă o problemă, agresiunile din viaţa de zi cu zi sunt mult mai predominante.

Un sondaj realizat cu ajutorul a 3.777 de adolescenţi a demonstrat că aproximativ 45% dintre aceştia au fost agresaţi sau intimidaţi în ultimul an. Dar dintre cei care au declarat că au fost hărţuiţi, 40% au susţinut că acest lucru s-a petrecut în mediul offline. Mai puţin de 20% au declarat că agresiunea a avut loc în mediul online, la telefon sau prin intermediul mesajelor scrise, susţine Michele Ybarra, preşedintele organizaţiei nonprofit Internet Solutions for Kids Inc.

Două treimi dintre copiii care susţin că sunt intimidaţi în mediile online declară că nu sunt deranjaţi de acest lucru, sugerează un studiu coordonat de doctor Ybarra, care speră ca lucrarea sa să fie publicată în jurnalul Pediatrics în următoarea perioadă.

De asemenea, copiii au o şansă mai mare de a vedea programe cu conţinut sexual sau violenţă la televizor, decât în mediul online, a încheiat Michele Ybarra.

Sursa: Wall Street Journal