NASA a descoperit că astronauţii săi îşi pierd vederea după ce revin din spaţiu!

Pentru a trata această problemă, NASA a cerut ajutorul mai multor specialişti şi a introdus ochelari speciali la bordul navelor pentru a-i ajuta pe astronauţii care suferă de această afecţiune.

Doctorul Rich Williams, şeful departamentului de sănătate de la NASA a declarat că „problema este tratată cu seriozitate. Această afecţiune a ochilor este la fel de gravă ca demineralizarea oaselor sau expunerea la radiaţii şi poate afecta buna desfăşurare a misiunilor spaţiale”.

• „Conspirații cu gen. Emil Străinu” începe joi, 29 mai, de la 22:00, LIVE pe YouTube Cancan
• Ar putea transhumanismul să ne aducă superinteligență, superlongevitate și superfericire?

Un studiu efectuat de NASA relevă că din cei aproape 300 de astronauţi, aproape 30% din cei care au fost trimişi în misiuni scurte, de 2 săptămâni, dar şi 60% din cei care au stat 6 luni la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, au raportat o estompare treptată a vederii.

Tulburarea seamănă cu o afecţiune întâlnită pe Pământ, numită edem papilar, cauzată de nivelul crescut al presiunii exercitate de lichidul cefelo-rahidian asupra ochilor. Se crede că o cauză a acestei tulburări este microgravitaţia.

De cele mai multe ori, problema dispare atunci când astronautul se întoarce pe Pământ. Totuşi, un studiu realizat de mai multe institute americane a remarcat că există „unele efecte semnificative care persistă în timp”.

Deşi Williams a refuzat să dea detalii despre persoanele în cauză, el a recunoscut totuşi că cel puţin un astronaut nu şi-a mai recăpătat complet vederea.

Această problemă a devenit cunoscută celor de la NASA în 2005, când un astronaut a mărturisit că a suferit tulburări de vedere. De atunci, mai multe persoane au semnalat aceleaşi simptome.

Mai mult, unul dintre astronauţi a declarat că simptomele i-au apărut la 24 de ore după ce în cabină s-a înregistrat o creştere a nivelului de dioxid de carbon, ca urmare a unor probleme ale filtrului.

Şapte din cele mai severe cazuri au fost discutate la o conferinţă în luna februarie a acestui an, de către o echipă de 75 de specialişti şi doctori din mai multe domenii. Un raport de sinteză al acestei conferinţe indică faptul că tulburarea nu a avansat atât de mult încât să producă orbire şi că încă nu se ştie dacă ar putea lăsa urme pe termen lung, din cauza faptului că nimeni nu a stat atât de mult timp în spaţiu pentru a putea spune cât de gravă poate deveni problema.

Pe Pământ, edemul papilar poate duce la orbire în cazul în care nu este tratat. Tocmai de aceea, cei de la NASA fac tot ce le stă în putere pentru a rezolva problema.

Sursa: Orlando Sentinel