Marea Moartă nu este moartă

Uluitoarea descoperire care este o dovadă în plus asupra puterii vieţii, a fost făcută de un cercetător de origine română, Danny Ionescu, actualmente un eminent microbiolog marin în cadrul prestigiosului Institut Max Planck din Germania.

În anul 2010 prima expediţie de scufundări a dus la descoperirea unor cratere uriaşe, fiecare cu diametrul de circa 10 metri şi adâncimea de 13, situate la adăncimea de 100 metri în apele Mării Moarte. În acel mediu extrem au fost identificate unele specii de bacterii care trăiau în imediata apropiere a izvoarelor de apă dulce situate în interiorul craterelor. Există şi alte medii hipersaline care abundă în viaţă bacteriană, dar până în prezent nimeni nu a anticipat prezenta unor forme de viaţă în cea mai sărată mare a lumii”, declară Danny Ionescu.

• Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
• Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?

Pe vremuri, mai multe râuri, printre care şi Iordanul, alimentau cu apă dulce bazinul Mării Moarte. Sub acţiunea soarelui apa dulce s-a evaporat, iar mineralele care conţineau sare în cea mai mare proporţie au rămas pe fundul mării. Cu timpul Marea Moartă a devenit mult mai sărată decât apele Oceanului Planetar.

Salinitatea extremă de aici face ca existenţa peştilor sau amfibienilor să fie cu totul imposibilă în condiţiile date, dar concentraţiile ridicate de magneziu permit existenţa unor bacterii.

În anul 1950, Iordania a sistat alimentarea Mării Morte cu apele râului Iordan, folosindu-le ulterior exclusiv pentru irigaţii şi consum casnic.

Sursa: National Geographic