OZN-urile sabotează particula lui Dumnezeu?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Complexul Large Hadron Collider (LHC) este un tunel circular cu lungimea de 27 kilometri, unde sunt activaţi magneţi extraordinar de puternici care pot accelera protonii (particulele din nucleul atomilor) la viteze absolut uluitoare.

Fasciculele de protoni sunt accelerate în sensul acelor de ceasornic şi intră în coliziune cu alte fascicule accelerate in sens invers. Din ciocnirea protonilor rezultă o adevărată explozie de particule subatomice. În afară de identificarea bosonului Higgs (supranumit „particula lui Dumnezeu), fizicienii mai sunt interesaţi de materia neagră, substanţa invizibilă infiltrată în structura galaxiilor.

„Am fost surprinşi să descoperim că OZN-urile ar putea fi unul din factorii care pot limita performanţele LHC. Doar că aceste obiecte zburătoate neidentificate sunt de dimensiuni extrem de mici. Suntem pe cale să derulăm mai multe cercetări asupra fenomenului” declară Tobias Baer, un fizician care activează în cadrul LHC, cu ocazia unei conferinţe de profil desfăşurate în San Sebastian, Spania.

Aşa-numitele OZN-uri care afectează funcţionarea LHC nu provin din spaţiul cosmic, ci sunt, probabil, particule de praf microscopice, de origine necunoscută.

Cercetătorii susţin că peste 10.000 de posibile evenimente care au implicat astfel de OZN-uri au fost observate în cadrul coliziunilor dintre protoni survenite între lunile aprilie-august, anul curent. O parte dintre cercetători cred că obiectele necunoscute au împiedicat fasciculele de protoni să atingă energia dorită. Uneori, fasciculele de protoni chiar au fost întrerupte cu totul.

O posibilă sursă a misterioaselor OZN-uri ar putea fi reprezentată de un tip special de magneţi din structura LHC, numiţi MKI (injector kicker magnets), deoarece s-a observat că multe dintre disfuncţionalităţi apar la trecerea fasciculului de protoni pe lângă aceşti magneţi.

Cercetătorii urmează să desfăşoare o serie de cercetări pentru lămurirea problemei şi să elaboreze strategii adecvate pentru a scăpa de influenţa enigmaticelor OZN-uri microscopice.

Sursa: Live Science