Motorola o altfel de istorie a civilizatiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Motorola ilustreaza perfect visul american. In doar 40 de ani, a sprintat fabulos de la stadiul de fabricuta obscura, dar inovatoare, la cel de furnizor de inalta tehnologie pentru NASA. Asta dupa ce si-a adus o interesanta contributie la castigarea celui de-al doilea Razboi Mondial de catre aliati si la explozia presei audio-video in Statele Unite.

Aventura Motorola incepe in 1928, cand doi frati, Paul si Joseph Galvin, manati de un bun instinct comercial, au cumparat o companie ce producea alimentatoare pentru radiouri, aparate care la vremea aceea erau inca masive cat niste dulapuri si functionau pe baza de acumulatori. Fratii Galvin au fost incantati de ideea de a elimina aceste baterii si de a comercializa un adaptor-alimentator care sa permita functionarea mai simpla a radioului: cu curent tras din reteaua casnica.

Noua companie a fost inregistrata sub numele de Galvin Manufacturing Corporation si si-a declarat drept patrimoniu 565 de dolari in numerar, alti 750 de dolari in echipamente, precum si design-ul si patentul alimentatorului radio.
Dupa ce, inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, a adus radioul in casele tuturor americanilor, in 1947, Motorola a lansat televizorul. Acesta costa sub 200 de dolari, motiv pentru care a devenit in scurt timp un produs de masa. Succes urias. Intr-un singur an, Motorola a vandut peste 100.000 de bucati. In 1955, deja peste jumatate dintre gospodariile din Statele Unite aveau un televizor, iar compania a trimis in magazine inca un gadget in premiera: banala, astazi, telecomanda, care insa la vremea aceea a fost ceva cu totul spectaculos.

Motorola avea o nevoie uriasa de componente electronice, iar primul pas a fost crearea, in 1949, a unui centru propriu de cercetari, in Phoenix, Arizona. In 1952, au iesit din laboratoare primii tranzistori Motorola. Cativa ani mai tarziu, corporatia devenea al doilea mare furnizor de semiconductoare din America. Producandu-si singura componentele de baza, avand laboratoare de cercetari eficiente, Motorola putea acum sa atace in forta si alte domenii ale comunicatiilor electronice. Primul pager Motorola a inceput sa taraie prin spitale, fabrici, santiere, in administratia publica. Oamenii erau incantati de noua libertate: puteau primi si expedia mesaje scrise oriunde pe o anumita raza teritoriala, cu un aparat suficient de mic pentru a fi prins la cingatoare.

Sapte ani mai tarziu, aparea prima statie de emisie-receptie portabila (modelul Handie-Talkie HT-200), realizata in intregime din tranzistoare. Solid si fiabil, acest model semnat Motorola a devenit vedeta de cinema, aparand in mai toate filmele de actiune. Si asta pentru ca in viata reala era instrumentul-standard de comunicatii fara fir in mai toate domeniile, de la cel industrial, la cel de siguranta publica.

In acea vreme, Uniunea Sovietica trimisese deja primul om in spatiu. Statele Unite, umilite, au alocat programului de expeditii selenare bugete importante, iar National Aeronautics and Space Administration (NASA) a ales Motorola ca furnizor direct pentru comunicatiile radio. In 1969, astronautul Neil Armstrong transmitea de pe Luna faimoasele cuvinte „Un pas mic pentru om, un pas urias pentru omenire“ multumita unui dispozitiv Motorola de receptie-transmisie automata. Imaginea receptionata de milioane de pamanteni a fost furnizata tot de echipamente Motorola.