Angelina Jolie, sau Lara Croft?

Dincolo de mizeria morala pe care o presupune acest gen de exacerbare a satisfactiilor de substituire, industria efectelor cinematografice speciale si explozia jocurilor video pe internet confirma in substanta (nu neaparat si in forma) acest pronostic. Pe care Angelina Jolie o prefera barbatii de azi: pe cea doar usor botoasa (un pic de silicon in buze, nimic altceva) din Girl Interrupted, sau pe cea ultratehnologizata din Lara Croft: The Tomb Raider?

Fenomenul clonarii si celelalte performante ale ingineriei genetice deschid terifiante perspective asupra programarii frumusetii pe computer, interventia brutala in secventele de ADN fiind tot mai aproape de realitate. Rezultatul? In functie de bani si/sau obsesii, un savant nebun va da frau liber imaginatiei testosteronice a unui client si-i va propune un mix imposibil de atins pe caile deja batatorite: chipul Monicai Belluci, sanii Nicoletei Luciu, fundul lui Jennifer Lopez si picioarele Adrianei Sklenarikova. Cate un singur fir de par de la fiecare ar constitui materia prima necesara, nimic mai mult.

• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
• Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu

Pana atunci, creatorii de jocuri video propun versiuni tot mai sexoase ale idealului de frumusete reprezentat de „fetele digitale“, pe langa Lara Croft figurand in top Nova Ghost, roscata din Blood Rayne (vampir de scoala noua), sau Mona Sax din Max Payne. Toate sunt dotate cu arme sofisticate, combinezoane de piele, metal sau plastic (acoperind doar zonele neinteresante ale trupului) si felurite gadget-uri de tip Star Trek mult upgradat. Logic, amazoanele viitorului sunt musculoase, dar – miraculos – au talie de viespe si sunt extrem de elastice, nici o contorsiune nefiindu-le straina.

Idealul de  femeie-robot construita pe scheletul retro al vreunei Xena reprezinta deocamdata cea mai previzibila versiune de frumusete-standard a viitorului, alimentata si de frecventele reluari ale Ingerilor lui Charlie sau ale altor benzi desenate transformate in filme cu buget monstruos.

Numai ca nu e obligatoriu ca lumea sa se cufunde cu totul intr-o pelicula mai mult sau mai putin SF, asa ca, din ecuatia hazardului biologic si a necesitatii socio-economice, poate oricand sa rasara o surpriza. In consecinta, nimeni nu poate prezice matematic viitorul in materie de frumusete. Numarul de aur va ramane, in continuare, o tema cu infinite variatiuni.