Siemens sau viitorul electric

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

In 1914, „oraselul Siemens“ avea deja 7.000 de locuitori. De lucrat, lucrau aici peste 20.000, iar in aceste conditii, se punea cu stringenta problema transportului. Si asa, Siemens a ajuns sa se ocupe intens de transporturi, adunandu-si in portofoliu cateva performante remarcabile. A construit la Budapesta, in numai doi ani, prima linie de metrou din Europa, inaugurand-o in 1896. A construit o locomotiva rapida care a atins viteza de 210 km/h – record mondial! Dar, in acelasi timp, isi extindea si consolida activitatea si in celalalt domeniu de mare viitor in care se lansase inca de la inceput – telecomunicatiile. In 1909, a construit la München prima centrala telefonica automata, ce deservea 2.500 de linii telefonice.

Anul 1914 a gasit compania intr-o pozitie excelenta: era una dintre cele mai importante firme in domeniile in care activa. Insa lumea din jurul ei nu era tot atat de inaintata: la izbucnirea primului razboi mondial, industria de electricitate a Germaniei nu era pregatita sa faca fata socului. Pietele de desfacere s-au prabusit. Firma Siemens a pierdut majoritatea sucursalelor din strainatate si 40% din capital.

Carl Friedrich, cel mai tanar dintre fiii lui Werner von Siemens (ceilalti doi fii murisera) a preluat firma, pe care avea sa o conduca pana in 1941. Pe umerii lui a cazut greaua sarcina de a repune afacerile pe linia de plutire. In cativa ani, a reusit. Diferitele subdiviziuni ale companiei, fiecare specializata pe un anumita ramura, acopereau practic toata gama de domenii in care era necesara prezenta aparaturii electrice.

In anii 1930 si pana in 1940, politica economica national-socialista a favorizat dezvoltarea companiilor germane. Dupa care, a venit iarasi razboiul, bombardamentele, iar in 1945, prabusirea politica, militara si economica a Germaniei. La sfarsitul razboiului, compania pierduse patru cincimi din activele sale.

Era nevoie de o noua renastere si, din fericire, ocaziile au fost numeroase. Reconstructia de dupa razboi a insemnat implicarea companiei in reorganizarea cailor ferate, a serviciilor postale, a producerii de energie. Treptat, Siemens a izbutit sa-si rascumpere filialele expropriate din strainatate si sa obtina din nou drepturile de proprietate asupra inventiilor, iar proiectele ingineresti au rasarit tot mai numeroase: o uzina electrica de 300 MV in Argentina, o retea nationala de telecomunicatii in Arabia Saudita…

In 1953, Siemens, care izbutise deja sa obtina siliciu de inalta puritate, esential pentru fabricare echipamentelor microelectronice, realiza cel dintai circuit integrat – baza viitoarei dezvoltari a industriei electronice.

Printr-o politica abila de achizitii, fuziuni si asocieri, compania Siemens si-a intins influenta pe toate continentele. Unul dintre scopurile firmei fusese dintotdeauna patrunderea pe piata americana. Initial nereusita, incercarea a fost repetata si incet-incet, succesul s-a aratat, culminand cu listarea actiunilor companiei la bursa din New York (2001). Extinderii spre vest i-a urmat extinderea spre rasarit: deschiderea pietelor din Europa Centrala si de Est, in anii 2000, oferea prilejuri exceptionale, de care Siemens a profitat. Echipamente industriale, aparatura medicala, telecomunicatii, protectia mediului, transporturi… in toate aceste domenii, compania si-a facut simtita prezenta.

Extinderea spre est continua: e randul Asiei sa furnizeze noi oportunitati de afaceri, pe masura ce regiunea insasi se dezvolta intr-un ritm uimitor.

Analistii economici ne spun ca durata de viata a unei afaceri este, in medie, de douazeci de ani. Asa sa fie? Daca e asa, inseamna ca Siemens e una dintre cele mai remarcabile exceptii: anul acesta, a implinit 160 de ani. Si prospera.