Home » Știință » Crackerii codului genetic

Crackerii codului genetic

Publicat: 09.08.2007

Un absolvent de medicina (care, la 35 de ani, inca nu-si daduse licenta – Crick) si un fizician (migrat catre chimie si apoi catre biologie, cu doctoratul luat la numai 22 de ani – Watson) descifrasera in acea dimineata structura acidului dezoxiribonucleic, principala substanta continuta in nucleul fiecarei celule vii.

Alaturi de Maurice Wilkins, cei doi au primit, in 1962, Premiul Nobel pentru fiziologie si medicina, „pentru descoperirile privitoare la structura moleculara a acizilor nucleici si semnificatia lor in transferul informatiei la materia vie.“

Aveau ei oare idee, acum mai bine de o jumatate de secol, in cate domenii va deveni utila descoperirea lor? Putin probabil. Astazi, informatia genetica isi gaseste deja aplicatii unde nici cu gandul nu gandesti. In afara de cele cunoscute de toata lumea (genetica, medicina, clonare, criminalistica s.a.), structura acizilor nucleici isi dovedeste utilitatea in tentativele de comunicare cu posibile fiinte extraterestre (un mesaj continand structura ADN a fost trimis in spatiu in 1974), computere, fabricarea iaurtului, scenarii de film (Gattaca), designul de jucarii (Lego), biodegradarea deseurilor, genealogie, codificarea/decodificarea mesajelor, confectionarea de bijuterii, creatia muzicala, nanotehnologie, productia de hormoni, ameliorarea unor specii de plante, salvarea unor specii pe cale de disparitie sau chiar in renasterea unor animale preistorice, in protectia solara, vaccinari, transplant de organe de la o specie la alta, vinificatie. Si lista e departe de a fi inchisa.

Foto: Guliver