Fahrenheit 9/11

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cu umor, dar si cu cinism, regizorul Michael Moore il judeca pe Bush si deciziile acestuia, incercand sa afle de ce presedintele si cei care-l inconjoara au refuzat cu obstinatie sa mearga cu ancheta pe pista araba, desi 15 din cei 19 teroristi implicati in atentate erau de origine saudita, iar banii de finantare pentru Al Qaeda proveneau dintr-o sursa similara. Fahrenheit 9/11 prezinta o America suspicioasa, confuza si marcata de atentate, acuzand totodata administratia Bush de declansarea unui razboi, cel cu Irakul, care costa SUA mult mai mult decat se dezvaluie oficial. Marturie stau declaratiile socante ale militarilor americani din Irak si ale familiilor acestora.

Concluzia lui Moore este una dura: "Bush a bagat America intr-o criza mai mare decat cea in care se afla, iar americanii ar trebui sa se revolte impotriva acestui om." Nu este de mirare ca, la prezentarea documentarului in fata autoritatilor cinematografice din SUA, acesta a primit dreptul de vizionare numai pentru telespectatorii cu varste de peste 16 ani. Chiar daca fostul guvernator al statului New York, Mario Cuomo, a sustinut demersurile lui Michael Moore de a obtine insemnul "Cu avizul parintilor", autoritatile au ramas neinduplecate, sustinand ca filmul contine "imagini violente si un limbaj nepotrivit".

Urmarea a fost ca Fahrenheit 9/11 a stabilit recordul la capitolul incasari facute de un documentar: 23.920.637 de dolari numai in weekendul lansarii, cam cat a castigat Moore cu filmul Bowling for Columbine in trei luni. Recompensat cu Palme d’Or la Cannes, in mai 2004, documentarul a obtinut si un titlu in afara competitiei: Cel mai aplaudat film din istoria festivalului.

Desi durata ovatiilor primite este o chestiune destul de relativa, jurnalistii prezenti spun ca acestea au durat intre 15 si 25 de minute. In atari conditii, nu e o surpriza faptul ca Fahrenheit 9/11 a devenit pelicula preferata a lui Fidel Castro, care i-a sponsorizat difuzarea in toata Cuba. Dar, pentru ca a fost transmis si de o televiziune cubaneza, documentarul era cat pe ce sa nu se mai poata califica pentru Oscar.