Gastronomie martiana

Ingredientele
Orez, ceapa, rosii, soia, cartofi, salata, spanac, faina, spirulina

• Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele…
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?

Folosind doar noua ingrediente, alese pe spranceana in functie de caracteristicile lor nutritionale, maestrii bucatari francezi de la Alain Ducasse Formation (scoala de gastronomie desemnata de Agentia Spatiala Europeana sa conceapa felurile de mancare pentru Statia Spatiala Internationala) au pus la punct 11 retete rafinate si apetisante, care pot fi preparate si servite pe baza martiana. 

O misiune pe Marte dureaza cel putin 24 de luni, iar ideea pe care se merge este ca proviziile ce trebuie transportate de pe Pamant cu cat sunt mai putine, cu atat este mai bine. Ca atare, obiectivul bucatarilor a fost acela de a selecta legumele ce pot fi cultivate in spatiu si preparate rapid, cu un numar restrans de ustensile. Dintre acestea, spirulina, o alga verzui-albastruie, reprezinta un new entry chiar si pentru sofisticatii bucatari francezi si a fost aleasa pentru concentratia ei deosebit de ridicata de proteine, calciu, carbohidrati si vitamine.

Pregatirea
O cale de a simula conditia de microgravitatie este sa tii niste oameni permanent in pat timp de luni de zile, intr-o pozitie inclinata la 6 grade si cu capul mai jos decat picioarele. Dupa cum a explicat Christophe Lasseur, coordonatorul programului Life Support pentru Agentia Spatiala Europeana (ESA), pe parcursul acestor luni subiectii nu pot sta in sezut si nu se pot misca dupa bunul plac, din cauza mediului foarte restrictiv. Faptul ca oamenii de stiinta testeaza voluntari in conditii extreme, asemanatoare celor la care sunt supusi astronautii, a reprezentat ocazia ideala si pentru maestrii bucatari de a-si testa noile retete. Si, deloc surprinzator, feedback-ul de la acesti „cobai“ atat de odihniti a fost unul pozitiv. „Rezultatele preliminare au demonstrat ca oamenii sunt incantati de retete: ingredientele sunt proaspete si reprezinta ceva aparte“, a comentat Lasseur.

Metoda
In scurta vreme, astronautii care vor ajunge pe Marte vor semana cu niste fermieri. Oxigenul, mancarea si apa vor fi produse loco, pentru ca, daca exploratorii si-ar lua atatea alimente de pe Pamant cat sa manance pe saturate, racheta nu s-ar mai ridica niciodata de la sol. Potrivit calculelor ESA, daca echipajul isi va cultiva hrana necesara in proportie de 40%, atunci si problema apei si a oxigenului va fi rezolvata. Adica plantele vor produce oxigen prin fotosinteza si apa prin transpiratie. Acum, ca au scapat de grija meniului, urmatorul pas al cercetatorilor de la ESA este sa puna la punct instrumentele necesare cultivarii unui petic de gradina cu legume in conditiile aspre de pe Planeta Rosie. Legumele vor fi plantate in sere, insa oamenii de stiinta nu s-au pus de acord deocamdata daca lumina trebuie sa fie artificiala sau naturala.

Servirea
Cu siguranta, in prezent, mancarea astronautilor nu mai are nimic in comun cu sosul de mere cu care s-a „delectat“ John Glenn in 1962. De altfel, parerea unanima este ca hrana pe care primii astronauti au luat-o cu ei in spatiu era emblematica pentru curajul acestora: deloc apetisanta, dificil de preparat si dificil de inghitit, avand in vedere ca, in absenta gravitatiei, mancatul nu este deloc atat de simplu pe cat pare. „In spatiu, totul este grozav in afara de mancare“, ar fi declarat un astronaut francez, primul care a strambat din nas in fata meniului galactic. Pana cand astronautii vor dispune de ingrediente proaspete, pe care sa si le gateasca singuri, tot ce mananca ei vine de pe Pamant, dar fata de primele misiuni, repertoriul culinar este mai variat si poate fi impartit pe categorii: mancare rehidratabila (apa scoasa este reincorporata in produs, care, altfel, este dur si necomestibil), unde sunt incluse supele, ingredientele pentru micul dejun si antreurile (precum cocktailul de creveti), mancarea termostabilizata (adica tratata prin caldura pentru distrugerea enzimelor si a microorganismelor), cea semiumeda (fructe si carne deshidratata), naturala (nuci si biscuiti) si carnea iradiata, care este gatita, ambalata si sterilizata prin expunerea la radiatii ionizante, pentru a fi stabilizata la temperatura ambientului.