Carti & Reviste (noiembrie)

Enciclopedie ilustrata de istorie universala
Editura Reader’s Digest, 140 lei
Editura americana Reader’s Digest – o intreprindere infiintata in 1922 si avand actualmente filiale in numeroase tari ale lumii – a lansat de curand cel de-al cincisprezecelea ei titlu romanesc. Un volum masiv, de circa 800 de pagini, pentru alcatuirea caruia echipa Reader’s Digest Romania a avut drept sarcina nu doar traducerea in excelente conditii a materialului deja publicat in editia originala in limba engleza, ci si alcatuirea unui corp informativ care se intinde pe circa 25% din spatiul total al lucrarii si priveste, in exclusivitate, istoria Romaniei si a Balcanilor.
Horia C. Matei si Stan Stoica, protagonistii sectiunii romanesti a acestei aventuri editoriale, au redactat, in deplina grija pentru coerenta de ansamblu a lucrarii si utilizand informatii istoriografice de ultima ora, un material care, chiar si in sine, ar fi putut constitui un compendiu matur, clar si solid documentat de istorie a tarii noastre.
Conceputa ca mijloc de referinta, dar si ca lectura atractiva, Enciclopedia… este o carte vie, care nu uita sa-si focalizeze atentia asupra istoriei recente, de care se pot folosi atat „studiosii”, cat si cei preocupati de cultura lor generala. In paginile ei pot fi gasite peste 3.000 de articole ordonate alfabetic, iar intre acestea – trimiteri catre subiecte conexe, care directioneaza rapid cititorii spre informatiile suplimentare legate de ceea ce ii intereseaza.
136 de articole tematice ample trateaza in detaliu subiecte de interes major. Peste 1.200 de ilustratii (ce umanizeaza subiectele tratate si le apropie nu doar de sufletul, ci si de intelegerea celor care le parcurg) si harti ajuta in mod substantial la fixarea informatiilor citite.

Cum gandeste creierul. William H. Calvin,
Editura Humanitas, 17,55 lei
Cartea a aparut in colectia Science Masters, publicata simultan in 25 de limbi, care va reuni 12 carti de difuzare a informatiei stiintifice intr-o forma atractiva, accesibila publicului larg. Pornind de la o definitie clasicizata („Inteligenta este ceea ce folosesti atunci cand nu stii ce sa faci“ – Jean Piaget), neuropsihologul William H. Calvin propune o perspectiva evolutionista asupra dezvoltarii inteligentei, invocand, alaturi de rezultatele recente obtinute de neurostiinte, date ale antropologiei, biologiei, climatologiei si lingvisticii. Luand in calcul acele elemente care au permis desprinderea inteligentei umane de cea a primatelor, autorul ajunge sa se concentreze asupra mecanismelor necesare unei inteligente extraterestre sau artificiale pentru a putea actiona la nivelul unei clase cuprinzatoare.

Frumoasa coz, insa doar pe panza
BBC History magazine nr. 9/2006
Poate fi un tablou o sursa de incredere pentru istoric? Un exemplu: Holbein, pictorul de curte al lui Henric al VIII-lea a fost insarcinat, intre 1538 si 1539, sa faca portretele celei de-a patra posibile sotii a suveranului. S-a intors cu portretul Cristinei a Danemarcei, care i-a spus insa ca doar daca ar avea „doua capete i-ar ceda unul Regelui“, si cu cel al Annei de Cleves, o doamna despre care doar cu ingaduinta ai fi putut spune ca „merge“. Cum Holbein si-a pus tot harul la lucru, regele a fost de acord sa o vada pe aceasta din urma in carne si oase. Cum era de asteptat, realitatea l-a inspaimantat pe „crai“ si l-a facut sa-si verse naduful asupra curtenilor.

Una rece, una calda
Pour la science nr. 348/2006
De ce au disparut dinozaurii atat de brusc, dupa o „domnie“ de 170 de milioane de ani? O ipoteza lesne digerabila: metabolismul dinozaurilor era unul foarte lent, aidoma celui al reptilelor actuale. Cum la sfarsitul Cretacicului au avut loc severe schimbari de temperatura, dinozaurii nu au putut supravietui. Dorind sa risipeasca acest mit, un recent studiu a stabilit, fara putinta de tagada, ca animalele cu pricina erau dotate cu un metabolism endoterm. Concluziile acestui rezultat depasesc simpla opozitie (de interes paleontologic) sange rece/sange cald.

Internetul ca stup
NewScientist nr. 2569/2006
Pentru milioane de oameni, cultura on-line a devenit singura forma de expresie culturala care mai conteaza cu adevarat. Trebuie doar sa plonjezi in ecranul calculatorului si, deodata, lumea devine o uriasa retea. Chatroom-urile si newsgroup-urile s-au transformat in veritabile site-uri de conectare sociala – vezi MySpace sau Facebook. Orice iti trezeste interesul, de la biologie la sporturi extreme, se afla undeva pe un website in aria caruia iti poti comunica gandurile celor ce au acelasi subiect de interes ca tine. Revista nu isi propune insa sa desluseasca implicatiile acestei culturi on-line sau sa-i prevada viitorul, asa cum am fi tentati sa credem, ci doar sa analizeze consecintele unei forme exacerbate de sinceritate. Pentru ca, nu-i asa, a accepta si a participa la ideea de „on-line networking“ inseamna sa-ti dezvalui adevaruri intime si sa le aduci la vedere in fata intregii lumi. Poate ca prietenii tai vor aprecia acest lucru, dar ce te faci cu persoanele din viitoarea comisie care va decide asupra admiterii tale la facultate sau cu viitorii tai angajatori? Cum si in ce masura ne vom metamorfoza psihologic cata vreme suntem conectati in permanenta la retea? Suntem pe cale sa asistam la nasterea unei minti colective, a unui stup inteligent? Contemplam, incantati, propria noastra gregaritate? Sau aceasta „stare de retea“ nu este, in fond, decat o forma subtila de a ne aduce individualitatea la parametri maximi? Faptul ca va spuneti secretele „in gura mare“ nu o sa ajunga sa va bantuie, in timp, si sa va faca sa cadeti prada regretelor? A sosit, oare, sfarsitul vietii private, in inteles traditional? Stiati ca, de fiecare data cand va logati pe My Space sau pe YouTube, ar trebui sa va ganditi o clipa la geniul lui Ted Nelson, omul care, in 1960, a inventat hypertextul, adica tehnologia care va permite sa navigati intre diferite documente de pe web? Iata doar cateva dintre intrebarile la care se straduieste sa raspunda consistenta ancheta (The Social Networking Revolution) a revistei.