Patru hanuri si mai multe pivnite, descoperite in urma sapaturilor din centrul istoric al Capitalei

Sapaturile arheologice, derulate de Muzeul Municipiului Bucuresti, Institutul de Arheologie "Vasile Parvan", Institutul National al Monumentelor Istorice si Muzeul National de Istorie a Romaniei pe strazile Lipscani, Franceza, Postei si Stavropoleuo, incep sa scoata la lumina vestigiile din centrul vechi al Capitalei.

Astfel, pe strada Lipscani, unde de doua saptamani Muzeul Municipiului Bucuresti si Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" au inceput sapaturile, au fost descoperite hanurile Zlatari, Serban Cantacuzino si Grecilor, precum si vase de sticla si portelan englezesc.

• Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
• Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?

"Suntem la inceputul sapaturilor pe strada Lipscani. La intersectia cu Calea Victoriei a fost descoperit hanul Zlatari, care este suprapus partial de un corp de cladiri. Spre intersectia cu strada Smardan am scos la lumina cel mai mare han din Bucuresti, Serban Cantacuzino, construit in perioada 1683-1685.

Pe partea opusa am gasit hanul Grecea. Din pacate, este distrus de retelele de cablu si canalizare, dar se pastreaza zidurile pe o distanta foarte mare. Intr-una dintre incaperile hanului Grecea am descoperit patru-cinci vase din sticla si portelan englezesc", a declarat pentru MEDIAFAX Gheorghe Adamesteanu, seful Sectiei Arheologie a Muzeului de Istorie Bucuresti si coordonatorul lucrarilor din Centrul Istoric.

In acelasi timp, pe strada Franceza, unde desfasoara sapaturi arheologice Institutul National al Monumentelor Istorice (INMI), a fost descoperita partea de sud a hanului Cosntantin Voda. "Am gasit si vechea strada podita cu barne de lemn, probabil construita la inceputul secolului XIX. De asemenea, am descoperit in urma sapaturilor si doua pivnite", a declarat pentru MEDIAFAX Dana Mihai, directorul stiintific al INMI.

Aceste descoperiri se alatura vestigiilor scoase la iveala pe strada Smardan unde s-au incheiat cercetarile arheologice. "Pe strada Smardan am terminat sapaturile. Din pacate, am descoperit doar pivnite de secol XIX si doua ziduri de secol XVIII. Am scos la lumina si podul de lemn care exista in trecut acolo", a mai explicat Gheorghe Adamesteanu

El a precizat ca in prezent Muzeul National de Istorie a Romaniei deruleaza sapaturi pe strazile Postei si Stavropoleos, urmand ca in curand sa fie demarate cercetari arheologice si pe Gabroveni.

Toate descoperirile de Ev Mediu vor fi conservate si expuse publicului, potrivit proiectului municipal. Edilii isi propun sa imbrace in sticla Curtea Domneasca, iar vestigiile descoperite in subteran sa fie acoperite cu materiale transparente, pentru a fi accesibile turistilor. (MEDIAFAX)