Cu ce ne ajută bilingvismul?

Există numeroase dovezi care atestă faptul că, în cazul creierului unei persoane bilingve, ambele sisteme lingvistice rămân active chiar şi atunci când este utilizată doar una dintre limbi, uneori creându-se astfel situaţii în care sistemele se blochează unul pe altul. Acum, cercetătorii au descoperit că acest proces, mult timp considerat un handicap pentru capacităţile de învăţare, este, de fapt, o binecuvântare. El forţează creierul să rezolve conflictul intern, antrenând mintea şi stimulând procesele cognitive.

De-a lungul timpului, mai multe studii au dovedit că experienţa bilingvă îmbunătăţeşte funcţia executivă din creier, un sistem de comandă care direcţionează procesele de atenţie pe care oamenii le utilizează pentru planificare, rezolvarea problemelor şi efectuarea altor sarcini mentale solicitante. Aceste procese includ ignorarea situaţiilor care distrag atenţia (pentru a rămâne concentrat) şi reţinerea informaţiilor.

• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…
• Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare

Până de curând s-a crezut că avantajul bilingvismului provine în primul rând de la capacitatea de a inhiba, reflectată prin suprimarea unui sistem lingvistic. Se considera că suprimarea ajută la antrenarea minţii bilingve spre a ignora lucrurile care distrag atenţia. Cu toate acestea, studiile arată că indivizii bilingvi au performanţe mai bune decât cei care cunosc o singură limbă, chiar şi în cazul sarcinilor care nu necesită inhibare.

Diferenţa dintre cei care vorbesc mai multe limbi şi cei care cunosc doar o limbă ar putea sta în capacitatea mai crescută a celor dintâi de a monitoriza mediul. Cei care vorbesc mai multe limbi sunt nevoiţi să schimbe limba pe care o vorbesc în funcţie de persoanele cărora li se adresează. Asta înseamnă că ei percep mai bine schimbările din jur. Specialiştii subliniază că fenomenul seamănă cu modul în care monitorizăm împrejurimile atunci când suntem la volan.

Într-un studiu condus de cercetătorul Albert Costa, de la Universitatea Pompea Fabra din Spania, s-a constat că subiecţii care cunoşteau mai multe limbi au avut rezultate mai bune la testele de monitorizare, comparativ cu cei care cunoşteau doar o singură limbă. Mai mult, persoanele bilingve au reuşit să obţină rezultatele mai bune cu o activitate mai redusă a părţilor creierului implicate în acest proces. Prin urmare, studiul în cauză indică faptul că indivizii bilingvi au o abordare mai eficientă.

Totodată cercetătorii susţin că experienţa lingvistică pare să influenţeze creierul încă din copilărie şi până la vârste înaintate.

Într-un alt studiu efectuat în anul 2009 de Agnes Kovacs de la Şcoala Internaţională pentru Studii Avansate din Trieste, Italia, au fost comparate capacităţile cognitive ale unor copii în vârstă de 7 luni care fuseseră deja expuşi la două limbi diferite (cea a tatălui şi cea a mamei), cu ale altor copii care nu erau obişnuiţi decât cu o singură limbă. Iniţial, copii au auzit un anumit sunet care anunţa faptul că pe o anumită parte a unui ecran va apărea imaginea unei păpuşi. Ambele grupuri de copii au învăţat să se uite în acea parte a ecranului în anticiparea apariţiei păpuşii. În a doua etapă a studiului, atunci când sunetul familiar era difuzat, păpuşa a început să apară în partea opusă a ecranului. Rezultatele au indicat că subiecţii expuşi la mediul bilingv au învăţat repede noul loc în care apare imaginea, în timp ce copii din celălalt grup nu au făcut-o.

De asemenea, efectele bilingvismului se resimt şi la vârste înaintate.Un studiu efectuat pe mai multe persoane vârstnice a demonstrat că cei care cunosc mai multe limbi străine ajung să prezinte mai târziu demenţă şi alte simptome ale bolii Alzheimer, cu atât mai târziu cu cât cunosc mai bine o limbă străină.

Sursa: The New York Times