Organismele terestre pot supravieţui cel puţin 34 de zile pe Marte

Specialiştii din cadrul DLR (Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt) au simulat condiţiile existente pe Planeta Roşie pentru 34 de zile, expunând diferite microorganisme la acest mediu simulat. „De-a lungul acestei perioade, lichenii şi bacteriile au continuat să fie active, desfăşurând în continuare procesul de fotosinteză”, a declarat Jean-Pierre de Vera, cercetător în cadrul Institutului pentru Cercetări Planetare din Berlin.

Microorganismele s-au adaptat la mediul simulat, mai ales în nişele din roci şi în fisurile din solul marţian simulat. Acest rezultat sugerează că aceste strategii de adaptare la mediu ar putea face viaţa pe Marte posibilă în anumite nişe şi chiar pe solul marţian.

• Fiul regizorului american Rob Reiner, acuzat pentru uciderea părinților. Ce pedeapsă riscă?
• Cel mai nou și avansat portavion al Chinei a traversat Strâmtoarea Taiwanului

În cadrul experimentului au fost folosiţi licheni din Antarctica şi din Elveţia, care trăiesc la o altitudine de până la 3.500 de metri deasupra nivelului mării, cât şi cianobacterii din Antarctica. Cercetătorii au recreat suprafaţa de pe Marte folosind diferite elemente minerale, folosind datele obţinute de roverele Opportunity şi Spirit, ce au fost trimise de NASA pe Planeta Roşie. De asemenea, oamenii de ştiinţă au recreat şi atmosfera de pe Marte, care constă în 95% dioxid de carbon, 4% azot şi în rest urme de gaze precum argon sau oxigen. Specialiştii au simulat şi presiunea atmosferică, radiaţiile care „lovesc” suprafaţa planetei Marte şi variaţiile de temperatură (de la -50 grade Celsius la +23 grade Celsius).

„Microorganismele terestre au reuşit să efectueze procesul de fotosinteză chiar şi în aceste condiţii dificile”, a explicat Jean-Pierre de Vera. Lichenii au demonstrat că sunt supravieţuitori creativi, adaptându-se la mediul marţian şi desfăşurând aceeaşi activitate ca în mediul lor natural. „Dacă viaţa a apărut pe Marte acum 4 miliarde de ani, ar fi putut rămâne până astăzi prezentă în nişe”, a adăugat de Vera.

Tilman Spohn, directorul Institutului DLR pentru Cercetări Planetare, a declarat că „acest studiu reprezintă un mare pas înainte, arătând că prezenţa vieţii pe Marte este mai plauzibilă decât se credea până acum”. Acesta a adăugat: „oamenii şi fauna constituie o mică parte din totalitatea biomasei de pe Terra; microorganismele, în schimb, reprezintă mai mult de 80%”.

Rezultatele obţinute de echipa lui Jean-Pierre de Vera reprezintă totodată un avertisment pentru viitoarele călătorii spre Marte. „Trebuie să fim extrem de grijulii pentru a nu transporta forme de viaţă terestre pe Marte, altfel am putea contamina planeta”, a explicat cercetătorul.

Sursa: DLR