Începe coşmarul: topirea gheţurilor arctice eliberează cantităţi uriaşe de metan

În ceea ce priveşte cantităţile emise, metanul este al doilea gaz ca importanţă în provocarea efectului de seră, după dioxidul de carbon, iar nivelul său a început brusc să crească după câţiva ani de stabilitate.

Există multe surse de gaze cu efect de seră pe Terra, unele naturale, altele legate de activităţile umane, precum gropile de gunoi şi fermele de animale, iar identificarea exactă a celor care emit metan nu este o operaţiune uşoară.

• Cercetătorii ar fi aflat ce conținea elixirul sacru folosit în ritualurile antice de la Eleusis
• Care este cel mai important partener comercial al Germaniei?

Însă cercetătorii din cadrul unui nou proiect care vizează Arctica, conduşi de Katey Walter Anthony din cadrul Universităţii Alaska din Fairbanks, au reuşit să identifice depozitele naturale de metan pe baza proporţiei diferiţilor izotopi de carbon din moleculele de metan. Ei au identificat, în Alaska şi Groenlanda, peste 150.000 de puncte în care există emisii naturale de metan, în lacuri situate la marginea calotelor glaciare.

Mostrele recoltate au arătat că unele dintre acestea rezultă din emisiile metanului străvechi, posibil din depozitele de gaze naturale şi cărbuni situate sub lacuri, pe când alte mostre conţin gaze mult mai recente, formate în urma proceselor de descompunere a materialului vegetal din lacuri.

„Am observat că majoritatea mostrelor provin din lacurile situate în imediata apropierea a zonelor de permafrost, precum şi din morenele şi fiordurile gheţarilor montani care se micşorează de la an la an. Dacă fenomenul de eliberare a metanului provocat de încălzirea globală se va confirma şi în nord-vestul Siberiei, regiune unde stratul de permafrost se topeşte într-un ritm îngrijorător, care va atinge punctul maxim în jurul anului 2100, cantităţile uriaşe de metan eliberate în atmosferă vor duce la schimbări climatice cu efecte incalculabile pentru viaţa pe Terra”, susţin cercetătorii americani.

Regiunea arctică deţine mari depozite naturale de metan, situate sub stratul de permafrost sau sub planşeul submarin al Oceanului Arctic.

„Arctica este regiunea cu cel mai rapid ritm de încălzire de pe întreaga planetă şi deţine numeroase rezerve de metan care, odată eliberate, vor accelera fără precedent fenomenul de încălzire globală”, avertizează şi profesorul Euan Nisbet din cadrul Royal Holloway – Universitatea Londra, un cercetător împlicat în studiile care vizează metanul din Arctica.

Unii cercetători susţin că impactul total va putea fi observat abia peste multe zeci de ani, în timp ce alţii cred că o eliberare rapidă a metanului va accelera puternic efectele încălzirii globale care se resimt deja de la an la an.

Sursa: BBC News