În 10 ani, Arctica ar putea rămâne fără gheaţă

Imaginile obţinute cu ajutorul noilor sateliţi lansaţi de Agenţia Spaţială Europeană arată că în decursul ultimului an au dispărut peste 900 kilometri cubi de gheaţă arctică – o cantitate de gheaţă cu 50 % mai mare decât cea estimată de specialişti. Dacă ritmul de topire a gheţii se va menţine, întreaga Arctică va rămâne curând fără gheţurile sale caracteristice. Iar specialiştii cred că noua situaţie va duce la o adevărată „goană” după petrolul şi bancurile de peşti din Arctica.

„Analizele preliminare ale datelor noastre indică faptul că ritmul pierderii volumului total al gheţurilor, în această vară, va fi mai mare decât cea estimată anterior”, declară Seymour Laxon din cadrul Centrului de Observaţii Polare de pe lângă Colegiul Universitar din Londra, unde sunt analizate datele remise de CryoSat-2, un satelit lansat în anul 2010 cu misiunea de a studia grosimea stratului de gheaţă arctică. De asemenea, grosmea gheţii a fost măsurată şi cu ajutorul unor instrumente de pe submarine. Pînă acum, cercetările se concentraseră mai ales pe măsurarea suprafeţei acoperite de gheţuri.

• Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
• Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin

Comparând datele, cercetătorii au constatat că, la nivelul anului 2004, volumul gheţurilor din centrul Arcticii era de aproximativ 17.000 kilometri cubi, iar în iarna trecută acesta atingea doar 14.000 kilometri cubi. O scădere şi mai marcată s-a înregistrat în cursul verii arctice: volumul gheţurilor din vara lui 2004 era de 13.000 kilometri cubi, iar în vara lui 2012 este de doar 7.000 kilometri cubi.

Cu toate acestea, unuii specialişti precum Kurt Kjaer din cadrul Universităţii din Copenhaga afirmă că este prea devreme să considerăm că dispariţia calotei glaciare arctice este provocată de schimbările climatice.

O examinare a unor fotografii luate din avion arată o topire marcată a gheţarilor din nord-vestul Groenlandei între anii 1985-1993, iar o altă topire similară a gheţurilor a fost observată între anii 2005-2010. Descoperirea acestor fluctuaţii contrazice teoriile care susţin că Groenlanda suferă un proces continuu şi ireversibil de topire a gheţurilor, declanşat de încălzirea globală.

Dacă gheţurile Groenlandei s-ar topi în totalitate, ar rezulta o cantitate de apă suficient de mare încât să ridice nivelul apelor mării cu 7 metri. Însă Kurt Kjaer susţine că e topirea se nu se produce continuu, ci cu întreruperi şi reluări, astfel încât este greu de prezis ce se va întâmpla cu gheaţa Grolenlandei în următoarele decenii, deşi tot el admite că a constatat că, din anul 2000 încoace, de când datează observaţiile, calota glaciară nu se îngroaşă între două episoade de topire.

Sursa: Daily Mail