Decizie neaşteptată în Austria: imamii trebuie să vorbească germana. „Ne întoarcem 100 de ani în trecut!”

Legea vizează să promoveze ceea ce ministrul Integrării Sebastian Kurz (conservator) a prezentat drept un „islam european” – prin suprimarea influenţei naţiunilor şi organizaţiilor musulmane străine şi să ofere musulmanilor austrieci o serie de drepturi şi obligaţii sporite în practicarea credinţei lor în această ţară din Europa Centrală.

Însă textul este denunţat de mai multe voci, inclusiv de grupuri de musulmani austrieci ca „discriminatoriu”. În opinia criticilor, el impune islamului restricţii de care celelalte religii nu sunt vizate.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Clericul musulman turc Mehmet Gormez a denunţat măsurile drept „o întoarcere cu 100 de ani în trecut”, argumentând că Turcia nu a fost vizată de plângeri cu privire la finanţarea imamilor din Austria.

Pe de altă parte, Partidul Libertăţii (extrema dreaptă) a ironizat legea, catalogând-o drept un „placebo” şi citând estimări potrivit cărora aproximativ 200 de persoane – inclusiv copii şi femei – au plecat în Siria şi Irak să se alăture unor grupări jihadiste ca Statul Islamic (SI).

Vezi şi reacţia italienilor atunci când văd pe stradă un bărbat îmbrăcat în imam

Legea adoptată miercuri a fost iniţiată în urmă cu doi ani, deci înainte de atacurile teroriste din Franţa şi Danemarca, şi este menită să „combată clar” influenţa tot mai puternică a islamului radical, a declarat Kurz.

Textul urmează să fie studiat de către vecinii Austriei. Premierul francez Manuel Valls a ridicat recent problema interzicerii finanţării din străinătate a organizaţiilor islamice, iar potrivit lui Kurz oficiali din Germania şi Elveţia şi-au exprimat, de asemenea, interesul în acest sens.

Invocând lupta împotriva îndoctrinării radicale din străinătate, legea interzice organizaţiilor culturale şi imamilor să primească finanţări de peste hotare. Ea obligă cele aproximativ 450 de organizaţii musulmane din ţară să dea dovadă de o „abordare pozitivă faţă de societate şi stat” pentru a beneficia de prelungirea licenţelor. De asemenea, imamii sunt obligaţi să cunoască limba germană, într-o încercare de a le face predicile mai transparente şi de a contribui la o integrare mai largă în societate a minorităţii.

De cealaltă parte, noua legislaţie le acordă musulmanilor dreptul să se consulte cu clerici cu privire la personalul spitalelor, azilurilor şi forţelor armate. Totodată, musulmanii vor avea dreptul la mese halal în aceste instituţii, dar şi în şcolile publice, şi li se va acorda posibilitatea să-şi ia liber de sărbătorile musulmane.

Însă textul nu mai conţine unele iniţiative ca impunerea unui Koran „oficial”, în germană, o propunere care a provocat o controversă importantă.

Aproximativ 560.000 din cei 8,5 milioane de locuitori ai Austriei sunt musulmani. Cei mai mulţi dintre ei sunt de origine turcă şi bosniacă, dar şi cecenă şi persană.

Potrivit unui sondaj publicat de către Institutul ÖGM marţi, 58% dintre austrieci cred că nivelul radicalizării musulmanilor austrieci a crescut. În opinia altor 62%, coexistenţa între musulmani şi nemusulmani „nu este prea bună”, doar 27% apreciind că este „mai degrabă bună”, potrivit institutului, care a precizat că sondajul a fost efectuat după atacurile de la Paris şi Copenhaga. Alte 41% dintre persoanele chestionate au afirmat că se tem de un atac similar în Austria, iar 47% au respins această idee.

De asemenea, 75% dintre cei chestionaţi reproşează Guvernului că şi-a dat seama prea târziu că membrii „comunităţii imigranţilor musulmani” prezintă probleme. În opinia altor 86%, o prezenţă mai importantă a poliţiei pe străzi ar putea spori securitatea, iar 72% s-au pronunţat pentru sporirea supravegherii video şi consolidarea monitorizării moschilor şi instituţiilor islamice.

Sursă: Mediafax