Expoziţia lui Ghenie, printre cele mai bune de la Bienala din Veneţia, potrivit presei internaţionale

Cu două zile înainte de deschiderea oficială a Bienalei de Artă de la Veneţia, Pavilionul României din Giardini a fost vernisat pentru presă şi publicul specializat, în prezenţa artistului Adrian Ghenie şi a curatorului Mihai Pop.

Câteva sute de pasionaţi de artă au umplut Pavilionul României la vernisajul „Darwin’s Room”, aceştia felicitând artistul şi iniţiatorii proiectului pentru recuperarea mediului clasic al picturii într-o bienală dominată de new media.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

La vernisaj au participat oficiali ai Ministerului Culturii (MC) şi ai Institutului Cultural Român (ICR), comisarul expoziţiei, Monica Morariu, vicecomisarul Alexandru Damian, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Rudolf Dinu, şi Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Criticul de artă Scott Reyburn de la The New York Times a dedicat Pavilionului României o bună parte a articolului său despre Bienala de la Veneţia, încheind cu o discuţie cu Adrian Ghenie despre presiunile pieţei de artă actuale şi despre picturile sale cele mai recente, „cufundate în istorie europeană, îmbinând abstractul cu figurativul, raţionalul cu iraţionalul”.

Revista britanică de artă Apollo îl caracterizează pe Ghenie drept salvatorul picturii la această ediţie a bienalei: „Pictura pare a fi o specie pe cale de dispariţie în Giardini, anul acesta. E adecvat, astfel, faptul că Adrian Ghenie, unul dintre foarte puţinii pictori expuşi în pavilioanele naţionale, l-a propus pe Darwin ca figură centrală a expoziţiei sale din Pavilionul României. (…) Punctul principal de interes al acestei expoziţii va fi ce spun pânzele lui Ghenie despre capacitatea picturii însăşi de a supravieţui şi de a se adapta. (…) Pictură gesturală la cel mai înalt nivel”.

The Art Newspaper, Financial Times şi Artsy recomandă, de asemenea, „Darwin’s Room” în topul expoziţiilor care nu trebuie ratate la această bienală.

„Camera lui Darwin” este o metaforă a istoriei recente, a tensiunii dintre lumea veche, plină de misticism şi mistificare, şi lumea nouă, a progresului deseori golit de sens, definită de memorie şi dorinţă, frământări şi spectacol. Adrian Ghenie exploră pictural istoria recentă, văzută ca un „laborator extins al evoluţiei” ce cuprinde unele dintre ideile fundamentale ale omenirii dinainte şi de după Darwin.

Într-un interviu recent, Adrian Ghenie a spus că, „deşi ne găsim în anul 2015, o bună parte din omenire trăieşte în paradigma iraţionalului, într-un fel de Ev Mediu întunecat, chiar dacă avem la dispoziţie tehnologii avansate. E lumea dinainte de Darwin, cu mijloacele de după el”.

Arhitectura expoziţiei, gândită de Attila Kim, recreează o perioadă importantă de istorie a Pavilionului României, construit în 1938. Cele trei spaţii albe, despărţite de două interstiţii întunecate, „restituie” pavilionului sălile originale şi refac butaforic structura clasică, riguroasă a saloanelor de pictură. Sălile sunt conectate prin intermediul a două spaţii întunecoase, create în locul zidurilor originale, pentru a revela efemeritatea arhitecturii monumentale şi a determina o abordare analitică a dialogului dintre picturile lui Adrian Ghenie şi spaţiul arhitectural care le pune în valoare.

Aflată într-o stare avansată de degradare, clădirea Pavilionului a fost restaurată printr-o investiţie majoră a artistului pentru a pune cât mai bine în valoare lucrările din această expoziţie şi pentru uzul artiştilor care vor reprezenta România în următorii ani.

Expoziţia a fost vizitată în cele trei zile de previzionare de personalităţi ale lumii artistice contemporane, precum Massimiliano Gioni (curatorul Bienalei de la Veneţia 2013), Hans Ulrich Obrist (co-curator al Bienalei în 2003), Kasper König (curator al Manifesta 10), René Block (director artistic al Kunsthalle Museum Fridericianum), Juliet Bingham (Tate Modern), Jane Neal, galerişti, precum Rodica Seward (Tajan), Thaddaeus Ropac, Tim van Laere, Peter Boris (vicepreşedinte executiv al PACE Gallery), Mihai Nicodim, designerul Rick Owens, alături de personalităţi din România, ca profesorul Ioan Sbârciu, Călin Dan (directorul MNAC), Petru Lucaci (preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici), Timotei Nădăşan şi Alexandru Polgar (IDEA), colecţionarul Mircea Pinte. La vernisaj au fost prezenţi Victor Man, Mircea Cantor, Gabriela Vanga şi artiştii din expoziţia „Inventing the Truth”, Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovszky, Ştefan Sava şi Larisa Sitar, alături de curatorul Diana Marincu şi coordonatorii proiectului, Suzana Dan şi Silvia Rogozea.

Adrian Ghenie se numără printre fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, alături de alţi reprezentanţi remarcabili ai aceleiaşi comunităţi artistice, care a coagulat în ultimii ani unul dintre cele mai active spaţii culturale din România. Lucrările lui Adrian Ghenie sunt prezente în cele mai importante muzee, galerii şi colecţii private din lume: Centrul Pompidou (Paris), SFMOMA (San Francisco), Muzeul Hammer şi Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles, S.M.A.K. Collection (Ghent).

Lucrările sale au fost incluse în expoziţii la Palazzo Grassi, Fundaţia François Pinault (Veneţia), Tate Liverpool, Bienala de la Praga, Fondazione Palazzo Strozzi (Florenţa), printre altele.

„Darwin’s Room” este un proiect iniţiat de Fabrica de Pensule (Cluj) în parteneriat executiv cu Asociaţia Film ETC. (Bucureşti) şi în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Universitatea de Artă şi Design Cluj, Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi, Editura Hatje Cantz (Germania), PACE Gallery (New York), Galerie Thaddaeus Ropac (Paris), Galerie Judin (Berlin), Tim Van Laere Gallery (Anvers), Galeria Plan B (Cluj, Berlin), Asociaţia Galeriilor de Artă Contemporană din România. Coordonatorul general al proiectului este Corina Şuteu.

Bienala de la Veneţia este un eveniment de primă importanţă în viaţa artistică internaţională, încorporând expoziţii şi dezbateri din artă, film, muzică, teatru şi arhitectură. La început înglobată în Expoziţia Internaţională de Artă, Expoziţia Internaţională de Arhitectură a început să se emancipeze în anul 1980. De atunci, ea a crescut ca importanţă, complexitate şi amploare şi a căpătat sensul unui moment unic de reflecţie asupra profesiunii, devenind un important eveniment mediatic, cu mare audienţă.

Bienala numără din ce în ce mai mulţi vizitatori, interesul ei depăşind limitele strict profesionale: în 2012, a atras aproximativ 178.000 de vizitatori. De-a lungul întregii perioade, bienala şi-a căutat o expresie proprie, sub semnul notorietăţii şi înclinaţiilor specifice directorului fiecărei ediţii, parcurgând teme şi proiecte curatoriale foarte diverse.

Cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia se desfăşoară între 9 mai şi 22 noiembrie.

Sursă: Mediafax