Podoabele dacice recuperate şi adăugate tezaurului istoric al României vor fi expuse la MNIR

Un număr de 18 obiecte de podoabă dacice, de o valoare excepţională datorită rarităţii lor, precum şi a stării foarte bune de conservare, au fost recuperate de statul român şi au intrat în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti.

Acestea au fost prezentate marţi, într-o conferinţă de presă la care au participat Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, Dimitrie Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

• Michelangelo Antonioni, regizorul cu cel mai scurt discurs de la Oscaruri
• Ennio Morricone, cel mai important compozitor de muzică de film

Podoabele dacice vor putea fi admirate de public timp de o săptămână, începând de marţi.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că este vorba despre piese aparţinând culturii clasice dacice, din perioada existenţei statului dac (sfârşitul secolului al II-lea î.e.n. – începutul secolului al II -lea î.e.n.).

„Mai exact, acest tezaur, pe baza unor paralelisme cu alte tezaure mai bine datate, poate fi plasat pe la mijlocul secolului I î.Hr. Este, fără îndoială, un tezaur dacic. De altfel, şi cei care l-au scos la vânzare, pot să spun, cu mirare profesională, ştiau că este un tezaur dacic. De obicei, multe piese dacice sunt vândute pe piaţa internaţională sub denumirea de piese celtice sau piese tracice. De data aceasta, consilierul care a pregătit fişa pentru tezaur ştia că este vorba de un tezaur dacic. Dar noi, în activitatea de identificare a pieselor pe care le urmăreşte Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, nu ţinem seama neapărat de ce se scrie, ci ne bazăm pe experienţa noastră profesională şi, fără îndoială, arheologii şi numismaţii din România sunt cei mai buni – nu este o lipsă de modestie – pe acest domeniu faţă de alţi colegi care nu au posibilitatea să lucreze zi de zi cu asemenea dovezi materiale ale culturii dacice sau cu descoperiri monetare tipice pentru această zonă”, a precizat directorul MNIR.

Faptul că aceste obiecte au fost prezentate corect reprezintă o premieră, ceea ce poate determina organele judiciare să urmeze anumite piste. „Pentru că nu sunt foarte mulţi specialişti în domeniul argintăriei sau al orfevrăriei dacice. Din cunoştinţele noastre, aceştia în Occident nu există şi probabil că cercul trebuie restrâns pentru a vedea cine a văzut acest tezaur înaintea celor care l-au recuperat”, a mai spus Târnoveanu.

Potrivit directorului MNIR, acest tezaur conţine, „pe de-o parte, podoabe dacice de o mare frumuseţe, printre care cel mai frumos colan dacic pe care îl are vreun muzeu în acest moment în lume, şi piese întregi şi funcţionale”.

„Multe piese care se găsesc în tezaur le cunoşteam sub formă de fragmente, dar nu ne-am putut imagina niciodată care era modalitatea de a fi purtate în epocă. De data aceasta, avem asemenea elemente clare şi este o şansă istorică. Toate piesele sunt foarte interesante. Probabil, pentru public cele mai interesante sunt falerele cu reprezentarea unei divinităţi, un zeu al vegetaţiei, din argint aurit. Piese similare se găsesc doar în tezaurul de la Herăstrău. De asemenea, sunt mai multe pandantive, inele, în formă de secure, unele decorate cu svastici, care este un simbol religios foarte vechi, şi, desigur, o parte dintr-o centură de damă. Majoritatea bijuteriilor din acest tezaur sunt bijuterii de damă, dacă nu chiar toate. Inele şi o versiune târzie a brăţărilor decorate cu capete de şerpi, stilizate”, a mai declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Totodată, acesta a menţionat că recuperările din ultima perioadă „se datorează faptului că instituţiile funcţionează din ce în ce mai bine şi experţii au deja o rutină”. De asemenea, directorul MNIR a spus că acest tezaur a fost recuperat folosindu-se fondurile muzeului.

„Ministerul Culturii ne-a ajutat întodeauna. Tot ce s-a recuperat până acum, sub o formă sau alta, a avut întotdeauna componenta funcţionarilor de rang înalt din Ministerul Culturii. De data aceasta, am schimbat tactica, pentru că obţinerea banilor din fondul de rezervă al Guvernului este foarte complicată. Ia timp mult. Or, aceste activităţi trebuiesc făcute extrem de rapid şi, ca să dovedim că suntem un partener onorabil şi ca să nu lăsăm impresia că nu acordăm toată atenţia acestor bunuri, am decis ca din fondurile muzeului să fie recuperat tezaurul, astfel că tezaurul a intrat direct în patrimoniul nostru. A fost o operaţiune scurtă şi trebuie să subliniez rolul pe care îl are serviciul financiar contabil al muzeului (…). Pe de altă parte, este şi un semnal pe care trebuie să-l tragem, încă o dată, a necesităţii existenţei unor sume rezervate acestui gen de activităţi. Şi de data aceasta, probabil, ne-am fi mişcat şi mai repede, dacă n-am fi avut de străbătut un şir întreg de obstacole birocratice, pentru că nimeni nu putea să ştie, când s-a făcut bugetul muzeului, în toamna anului trecut, că, în februarie sau martie, în Germania, se va scoate la vânzare un tezaur atât de important”, a mai spus directorul MNIR.

Prezent la conferinţa de presă, Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, a precizat că această recuperare a podoabelor dacice este o veste bună, felicitându-i pe cei care au colaborat la această acţiune.

„Este o veste bună şi cred că ar trebui să o privim ca atare şi să ne bucurăm când recuperăm nu doar când pierdem şi e un exemplu (…) de colaborare, de reuşită. În primul rând, aş vrea să îi felicit pe cei care, cu pasiune, cu abnegaţie şi cu discreţie – pentru că nu sunt ei în lumina reflectoarelor -, au făcut posibil acest lucru. (…) Sunt podoabe dacice de o valoare extraordinară, sumele sunt mereu simbolice, atunci când vorbim de patrimoniu, importante sunt politicile pe care le dezvoltăm şi iată că, atunci când instituţiile fundamentale colaborează, sunt şi rezultate. Cred că trebuie spuse două lucruri, din perspectiva mea ca ministru al Culturii, este o zonă de risc atunci când vorbim de patrimoniu, mai cu seamă că sunt podoabe dacice din zona munţilor Orăştie şi de o vulnerabilitate pe care România o are. S-au făcut lucruri în ce înseamnă protecţia patrimoniului de acolo, dar cred că e loc de mai bine. În toamnă o să promovez un proiect de lege, rezervat cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, astfel încât să facem să protejăm şi mai bine această zonă extrem de importantă pentru istoria naţională. De asemenea, cred că trebuie ca toţi cei care sunt implicaţi să facă ceva mai mult în sensul educaţiei şi necesităţii conservării patrimoniului naţional, pe care trebuie să-l cunoaştem şi, atunci când avem de-a face cu astfel de momente, să ştim cât de mult putem pierde şi cât de greu recuperăm”, a declarat Ionuţ Vulpescu.

Pe de altă parte, potrivit lui Dimitrie Bogdan Licu, în momentul de faţă nu au fost identificaţi autorii furtului, însă se fac cercetări în acest sens.

În ceea ce priveşte situaţiile tot mai dese de recuperare a unor bunuri furate de pe teritoriul României şi scoase din ţară, Dimitrie Bogdan Licu a precizat că situaţia este destul de complicată.

„Situaţia este foarte complicată. Ani de zile, siturile arheologice nu au prea fost păzite. Eu consider că, nici în momentul de faţă, siturile arheologice nu sunt păzite cum ar trebui să fie. Atunci a permis mai multor grupuri de indivizi, care posedă tehnică de detecţie, să scotocească prin zonele prin care se presupune că există astfel de comori, să le găsească şi să le valorifice. (…) Suntem ţară membră a Uniunii Europene, e greu să opreşti asemenea lucruri la graniţă”, a precizat prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Întrebat cine ar trebui să se ocupe de protejarea acestor obiecte de patrimoniu şi de împiedicarea scoaterii lor din ţară, Ionuţ Vulpescu a declarat: „În general, când vorbim de protecţia patrimoniului, avem nevoie de o legislaţie pe care s-o adaptăm pentru secolul 21. Din păcate, aici au fost o serie de legi, care au avut o logică în momentul în care au fost date, anii ’90 sau 2000, dar ele trebuie aduse la zi. Sunt vulnerabilităţi legislative pe care trebuie să le îndreptăm. În colaborare cu poliţia şi cu parchetele, pentru protejarea patrimoniului, eu cred că n-ar trebui să fie niciodată o chestiune de fonduri şi trebuie să suplimentăm, şi oameni şi fonduri”.

Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) au colaborat, ca de fiecare dată, la recuperarea şi readucerea în ţară a celor 18 obiecte de podoabă dacice din argint. Acestea au fost recuperate recent de la o casă de licitaţii din München, Germania. Piesele, de o valoare excepţională, au fost readuse în România şi au intrat în colecţia muzeului începând cu data de 21 iulie, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Tezaurul conţine următoarele tipuri de podoabe: fibule, coliere, inele, brăţări plurispiralice, pandantive şi falere. Cele 18 piese, de o valoare excepţională, se încadrează din punct de vedere cronologic în secolul I î.e.n., fiind realizate în ateliere din spaţiul locuit de geto-daci, cu predilecţie Transilvania (spaţiul intracarpatic), Sălaj-Crişana (spaţiul de la vest de Carpaţii Apuseni), Banat, Oltenia şi Muntenia.

Până în prezent, s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu bunuri, precum brăţări dacice regale din aur, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier.

Aceasta este cea de-a patra operaţiune de readucere în ţară a unor piese aparţinând patrimoniului cultural al României, în cursul anului 2015, după recenta repatriere a două loturi de stateri din aur de tip Koson, din Belgia şi Polonia, şi a două „tabulae” din bronz care conţin legile municipiului Troesmis (judeţul Tulcea), emise în timpul împăratului Marcus Aurelius.

Sursă: Mediafax