Arheologii israelieni anunţă posibila descoperire a unui mormânt LEGENDAR – VIDEO

 Autoritatea israeliană pentru Antichităţi a anunţat luni că în această lună au început lucrările de excavare ale unei structuri antice iar primele indicii descoperite se potrivesc descrierilor mormântului Macabeilor, care au preluat controlul Iudeii de sub stăpânirea seleucidă, punând bazele unui regat iudaic în secolul 2 î.Hr.

Experţii israelieni sunt de părere că mormântul, aflat în apropierea unei autostrăzi, într-o pădure, la vest de Ierusalim, este o descoperire arheologică foarte importantă, iar o parte dintre ei îl atribuie Macabeilor.

• Jules Pascin: Pictorul care a iubit viața până la epuizare
• Vineri 13: de ce ne sperie atât de mult data care bântuie calendarul?

INCONŞTIENŢĂ sau RĂZBUNARE CRUNTĂ? O Dacia Logan este aruncată în afara şoselei de un SUV, iar un pieton nevinovat este la un pas să fie călcat

„Încă nu avem o dovadă directă”, a precizat arheologul Amit Reem, coordonatorul săpăturilor.

Macabeii sunt consideraţi eroi atât în religia creştină, cât şi în cea mozaică. Sărbătoarea evreiască Hanukkah îl comemorează pe Mattathias şi pe cei cinci fii ai săi care s-au ridicat împotriva dominaţiei eleno-siriene seleucide care interzicea practicarea tradiţiilor iudaice. Cartea Macabeilor din Vechiul Testament, care include povestiri despre martirii iudei care şi-au dat viaţa pentru credinţa lor, inspiră şi o serie de tradiţii creştine.

La sfârşitul secolul XIX mai mulţi exploratori europeni au pornit în căutarea acestui mormânt. Epicentrul acestor căutări a fost o zonă aridă din apropiere de satul Midya din West Bank, un nume apropiat de Modiin, oraşul antic în care se spune că au fost îngropaţi Macabeii. Localnici arabi l-au îndreptat pe unul dintre exploratorii europeni spre o colină stâncoasă cu numeroase morminte săpate în piatră, spunându-i că sunt morminte ale iudeilor. În prezent arheologii sunt de părere că aceste morminte nu pot fi ale Macabeilor, dar totuşi ele au fost integrate ca atare în circuitele turistice şi cu ocazia Hanukkah se organizează acolo ceremonii în memoria luptătorilor împotriva dominaţiei seleucide.

Un alt explorator din secolul XIX a descoperit în apropiere un mormânt arab despre care a crezut că ar fi necropola lui Mattathias. Arheologii au demontat şi această teorie.

„A fost mai degrabă vorba de un optimism al exploratorilor decât de dovezi arheologice clare”, a susţinut Amit Reem despre aceste descoperiri.

Un al treilea sit, în apropierea celorlalte două, a aprins însă imaginaţia arheologilor israelieni. Arheologul francez Charles Clermont-Ganneau a condus primele săpături în acest loc la sfârşitul secolului XIX şi a descoperit o podea acoperită de un mozaic cu o cruce bizantină. Apoi situl a fost abandonat până în această lună când arheologi israelieni au reluat săpăturile.

Conform lui Amit Reem, crucea bizantină de pe mozaic reprezintă un indiciu important. Ea apare pe podeaua unei nişe mortuare din sit şi este o descoperire arheologică unică, fapt ce ar putea însemna că marchează locul în care a fost îngropată o personalitate proeminentă. Expertul israelian este de părere că bizantinii au marcat astfel locul unde se află mormântul Macabeilor.

Conform istoricului iudeo-roman Iosephus Flavius, din secolul I d.Hr., Mormântul Macabeilor era o structură înaltă, ce putea fi văzut de pe Marea Mediterană, prevăzută cu coloane de piatră şi decorat cu şapte piramide. Amid Reem a anunţat descoperirea a patru piloni groşi de coloane în sit, ceea ce indică faptul că structura ar fi avut aproximativ 5 metri înălţime. De asemenea, dalele de piatră menţionate de arheologul francez Clermont-Ganneau în secolul XIX, dar care au dispărut de pe sit, ar fi putut fi bazele celor şapte piramide, conform descrierii rămase de la istoricul iudeo-roman. În prezent acest sit se află într-o pădure, dar înainte de plantarea copacilor ar fi fost vizibil de pe mare.

Echipa de arheologi condusă de Amid Reem trebuie să-şi continue săpăturile pentru a afla dacă aceste vestigii aparţin într-adevăr mormântului vechilor Macabei.

Sursa: Agerpres