Igor Bergler: Am scris romanul „Biblia pierdută” cu gândul să ajungă bestseller în New York Times

„Biblia pierdută”, de Igor Bergler, o carte „meticulos documentată” care „dezvăluie motivele reale pentru care Vlad Ţepeş, un prinţ renascentist, a fost transformat de către propaganda epocii în Dracula”, va fi disponibilă în librării de la 1 octombrie şi va fi lansată la Târgul Gaudeamus din acest an.

Marţi, la Bucureşti, a avut loc o conferinţa de presă, la care au participat Ovidiu Enculescu, directorul general al grupului editorial RAO, şi Igor Bergler, autorul volumului „Biblia pierdută”.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Despre această carte, Ovidiu Enculescu a spus că speră să aducă tuturor ceea ce îşi doresc: vânzări, pentru editură, şi notorietate, pentru autor. Totodată, directorul general al grupului editorial RAO a menţionat că, în momentul în care Igor Bergler i-a propus să-i publice cartea, i-a spus că nu-l interesează, în mod deosebit, piaţa românească, ci publicul din America, Franţa, Germania.

Pentru a susţine această afirmaţie, Igor Bergler a precizat că a scris această carte cu un plan clar în cap: „Am ambiţia dementă (…) să fie primul roman, scris în România, care să ajungă bestseller în New York Times”.

„Eu sunt regizor de film, sunt specialist în naratologie”, a spus Igor Bergler, care a precizat că, pentru realizarea acestui roman, a „desfăcut” cele mai cunoscute şi apreciate cărţi şi le-a studiat structurile.

„Dacă faci o structură corectă, ea va prinde la public şi, în rest, dacă mai ai şi talent, cu atât mai bine. Deci, poţi să faci un bestseller numai dintr-o structură inteligentă, dacă îl scrii şi bine, atunci poţi să faci un lucru mai bun. L-am făcut, aşadar, programatic. Am vrut cu tot dinadinsul să mă duc la editura RAO”, a spus autorul, la conferinţa de presă.

De asemenea, Igor Bergler a menţionat că s-a pregătit pentru cartea asta dintotdeauna. „Nu e un roman istoric, e un thriller care se întâmplă astăzi, nu se întâmplă în trecut, are nişte referinţe foarte clare la istorie şi unele sunt destul de aprofundate şi interesante. E toate povestea asta cu Vlad Ţepeş prezentată altfel decât aţi văzut-o vreodată până acum”, a spus autorul, precizând că documentarea a durat aproximativ opt luni, iar scrierea propriu-zisă a cărţii a început pe 3 octombrie 2014 şi s-a terminat patru luni mai târziu.

Totodată, Igor Bergler a mai spus că „Biblia pierdută” nu e o copie nici după cărţile scrise de Dan Brown, nici după cele scrise de Umberto Eco, ci este un roman la care s-a distrat foarte tare.

„În România, lipseşte scriitorul care să lase publicul să se simtă bine. Scriitorul vrea să scrie greu, în general, în România. Nu există scriitorul ăsta profesionist care să fie iubit, să se vândă bine, să scrie lucruri interesante sau sunt foarte rari (autorii de acest tip, n.r.)”, a mai spus Igor Bergler.

Scriitorul a mai spus că va urma şi o carte viitoare, a cărei acţiune se petrece înainte de cea din „Biblia pierdută”.

Volumul „Biblia pierdută” a fost tradus în limba engleză de Jean Harris şi va fi prezentat la Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt.

Cât despre ideea de a realiza un film, Igor Bergler a spus că şi-ar dori, însă nu în România.

„Mi-aş dori foarte tare să urmeze un film, dar un film făcut acolo unde se fac filme. Dacă un regizor român, cu toată dragostea şi înţelegerea, o să vrea să facă filmul ăsta, o să-i spun «Nu». (…) Sau e un film cu buget serios, făcut profesionist, sau mai bine nu. (…) Filmul românesc există într-o altă zonă, dar nu în asta. Nu putem să facem filmări spectaculoase cu buget mic”, a spus Igor Bergler.

Volumul „Biblia pierdută”, de Igor Bergler, a avut aproximativ 10.000 de precomenzi, cifra reprezentând un record pentru piaţa de carte românească, în condiţiile în care, în România, un bestseller se vinde, în medie, în 5.000 de exemplare pe parcursul unui an sau doi.

Igor Bergler a studiat, în perioada 1991 – 1995, regie de film la Universitatea Ecologică Bucureşti, iar, între 1993 – 1997, comunicaţii audiovizuale, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti. Are în palmares şapte scurtmetraje, două mediumetraje şi două lungmetraje, în calitate de regizor şi scenarist. A fost, de asemenea, redactor şi realizator de emisiuni.

Sursa: Mediafax