O piesă de excepţie a artei româneşti, expusă la Muzeul Naţional de Istorie

Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc joi, 25 februarie 2016, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, Sala Lapidarium.

Supranumit poetul plastic al florilor, Ştefan Luchian a deschis drumuri noi în arta românească prin intermediul operei sale, exercitând o puternică influenţă asupra picturii din primele decenii ale secolului al XX-lea.

• Max Born, părintele mecanicii cuantice. Câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică
• Piotr Ilici Ceaikovski, cel mai popular compozitor rus din istorie. Autorul operelor „Frumoasa din pădurea adormită”…

Marele artist, de la a cărui moarte se împlineşte anul acesta un secol, s-a aflat la începutul creaţiei pe linia realistă a reprezentării plastice, urmând pentru o vreme calea înaintaşilor săi. A fost apreciat ca fiind unul dintre cei mai străluciţi urmaşi ai lui Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, „părinţii” picturii româneşti. Luchian reprezintă prin lucrările sale expresia şi conştiinţa profund istorică a naţiunii româneşti şi datorită tatălui său, militar, implicat în evenimentele istorice ale vremii. Astfel, evenimente importante, cum ar fi Războiul pentru Independenţa naţională a României (1877-1878), sunt marcate în opera lui Luchian prin lucrări precum: O santinelă, Santinela de la 1877, Roşiorul sau Curaj. Pictorul reînsufleţeşte pe pânză imaginea tinerilor oşteni români ce cu arma în mână sunt gata să-şi apere hotarele ţării.

Subiectul picturii denumită Convoi la Plevna priveşte, de asemenea, o secvenţă din Războiul de Independenţă, un motiv intens explorat şi în pictura lui Grigorescu. Realizat în perioada de început a creaţiei pictorului, tabloul Convoi la Plevna, aflat în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, se află sub puternica influenţă artistică a lui Nicolae Grigorescu din punct de vedere al subiectului, compoziţiei şi cromaticii. Este posibil ca această pictură să fi fost realizată pentru a pregăti o altă lucrare de mai mari dimensiuni, cu acelaşi titlu, ce urma să fie expusă la un salon parizian în anul 1892.

Tabloul Convoi la Plevna a fost supus unui complex proces de conservare-restaurare, în urma căruia a fost „readus” la viaţă. Operaţiunea de restaurare, realizată de lector univ. dr. Romeo Gheorghiţă şi de dna. Sorina Gheorghiţă, a fost una complicată, întrucât lucrarea prezenta numeroase intervenţii anterioare iar examinarea realizată înaintea restaurării a revelat existenţa unor degradări şi pierderi destul de semnificative. Operaţiunile de restaurare au avut în vedere recuperarea autenticităţii imaginii operei de artă. Procesul metodologic şi de analiză preliminară, a urmărit în primul rând conservarea şi recuperarea valorii autentice istorice şi estetice a picturii Convoi la Plevna.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 25 februarie – 18 martie 2016, putând fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 09:00 – 17:00.